Am primit, publicăm!
Românii din Serbia asistă la închiderea școlilor românești
Prin acest articol dorim să atragem atenția asupra câtorva avantaje pentru copilul tău.
Capacitatea de a înțelege și a te exprima în două limbi, înseamnă a fi bilingv. Dacă vorbim de capacitatea doar de a înțelege două limbi și nu de a avea capacitatea comunicării, atunci vorbim de bilingvism pasiv.
Copiii bilingvi au capacitatea să treacă dintr-o limbă în alta în mijlocul aceleiași conversații. Aceasta este un fenomen natural, care apare atunci când copilul câștigă control asupra celor două limbi pe care le stăpânește.
Copiii bilingvi au o „memorie de lucru” mai bună
Un studiu efectuat de Universitatea Granada și Universitatea York din Canada, publicat în „Science Daily” pe data de 20 februarie 2013, demonstrează o capacitate mai bună a „memoriei de lucru” la copiii bilingvi față de cei monolingvi. Memoria de lucru reprezintă capacitatea de a deține, prelucra și actualiza informațiile. Ea joacă un rol major în educația copilului, deoarece la „calculul mental” vorbim de capacitatea să ne amintim numere și să operăm cu ele, sau „înțelegerea citirii” necesită asocierea conceptelor succesive într-un text.
Memoria de lucru include structurile și procesele asociate cu stocarea și procesarea informațiilor pe perioade scurte de timp. Este una dintre componențele a „funcției executive”, adică un set de mecanisme implicate în planificarea și auto-reglarea comportamentului uman. Cel mai bine se dezvoltă în primii ani de viață, însă ea poate fi antrenată și îmbunătățită pe parcurs.
Avantajele copiilor bilingvi
– Dacă copilul de mic învață mai multe limbi, reușește să le stăpânească la fel de bine pe ambele, precum și copiii care cunosc doar o limbă;
– Copiii bilingvi înțeleg mult mai profund importanța comunicării, manifestând o deschidere mai mare spre limbaj;
– Au o capacitate de planificare și control cognitiv mai bună decât copiii care vorbesc doar o singură limbă;
– Înțeleg mai bine structurile gramaticale, având capacitatea de a transfera cunoștiințele dintr-o limbă în alta;
– Învățarea unei altei limbi străine este mult mai rapidă la copiii biligvi.
În cazul românilor, este nevoie de școală românescă?
Desigur că da. Dacă vorbim de un copil bilingv, este nevoie de școală pentru a-și perfecționa limba. Îmbogățirea vocabularului elevilor este una din sarcinile prioritare pe linia cultivării exprimării lor. Sarcină care se realizează printr-o muncă sistematică în cadrul studierii disciplinelor școlare. Dorința pentru citit nu vine de la sine, ci se formează printr-o muncă permanentă a factorilor educaționali. Acumularea de cunoștințe prin lectură este un proces complex, care se însusește treptat într-o perioadă de timp.
Mitul fals: Dacă nu îl dau la școala românească îi va fi mai ușoară școlarizarea ulterioară
Este o abordare total greșită. În cazul unui copil de naționalitate română, al cărui părinți nu îl dau la școala românească, acest copil nu va avea posibilitatea de a-și îmbogăți vocabularul limbii materne. Va îmbogăți doar vocabularul limbii mediului. Cu timpul această limbă, îi va deveni limba de comunicare în detrimentul celei materne, deoarece în mod natural, îi va fi cu mult mai ușor să comunice în limba a cărei vocabular a îmbogățit. Pe de altă parte, comunicare scrisă în limbă maternă îi va fi cu totul necunoscută. Devenind adult, va comunica tot mai puțin în limba maternă, iar generațiile următoare cel mai probabil vor fi monolingve în detrimentul limbii materne.
Pe de altă parte, copilul al căror părinți au ales să îl înscrie la cursurile de limba română își va îmbogăți ambele limbi, având posiblitatea să comunice la fel de bine în ambele, perfecționând „memoria de lucru” și, mai ales, va transmite limba maternă generațiilor următoare.
Până la o anumită vârstă, copii nu prea au opțiuni de ales, ci aleg părinții în locul lor. Opțiunile alese ulterior, depind în mare parte de educația primită anterior a copilului.
Fiecare părinte știe ce este mai bine pentru copilul său. Însă, dacă deja ai posibilitatea de a oferi ceva în plus copilului tău, și în cazul românilor din Voievodina chiar fără nici un efort, care ar fi motivul să privezi copilul tău de acest avantaj?
Bibliografie:
- Raising Bilingual-Biliterate Children in Monolingual Cultures, Stephen J Caldas, 2006
The Bilingual Family: A Handbook for Parents, Edith Harding-Esch, Philip Riley, 2003
3. Edith Harding-Esch, Philip Riley, Colin Baker, 2000
4. Raising a Bilingual Child (Living Language Series), Barbara Zurer Pearson, 2008
Comunitatea românilor din Serbia