Argumente privind susținerea proiectului legislativ de completare a art. 1 din Legea 8/2006, prin includerea jurnalismului, alături de celelalte profesii liberale, din uniunile de creație
Proiectul a trecut de Senat şi a ajuns la Camera Deputaţilor, cameră decisivă.
Codul privind clasificarea ocupațiilor din România stipulează că jurnalistul face parte din grupa 2451 (scriitori, jurnaliști și asimilați).
Acesta precizează: “Scriitorii, ziariștii și asimilații acestora creează opere literare în vederea publicării sau reprezentării în spectacole, apreciază calitatea acestora și a altor creații artistice; redactează și corectează informații, articole, comentarii; intervievează personalități politice în timpul conferințelor de presă și cu alte ocazii sau înregistrează dezbaterile din timpul întâlnirilor pentru radio și televiziune; concep și redactează manuale, broșuri și publicații analoge”.
– Statutul este confirmat de notificarea Academiei Române, de faptul că jurnalişti sunt plătiţi, conform legii, prin Cesiunea drepturilor de autor.
-La Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării una dintre probe este creativitatea;
La concursul Pulitzer se acordă premii pentru jurnaliști;
Premiul Nobel pentru literatură a fost câștigat în 2015 de o jurnalistă.
Prin iniţiativa legislativă nu se acordă o pensie specială! Proiectul repară o nedreptate, completează o lege din care a fost omisă “creația jurnalistică“;
Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România face parte din rândul Uniunilor de creaţie, precum cele ale compozitorilor, scriitorilor, plasticienilor, arhitecţior;
Consultările cu Academia Română au fost favorabile propunerii. Conform precizărilor făcute de aceasta „jurnalismul este act de creație”. Ca și în cazul celorlalte creații, trebuie să întrunească criterii de calitate și deontologice, stabilite de Comisia de atestare a organizației (aşa cum procedează toate celelalte Uniuni de creaţie) atunci când se pronunță asupra admiterii candidaturii sau întocmirii dosarului.
Această prevedere pentru care a luptat mult Uniunea Ziariștilor Profesioniști, se adresează jurnaliștilor obișnuiți, care nu trăiesc din diverse sinecure, din salarii exorbitante sau din vânzarea ziarelor către patroni mafioți, ci din sume adeseori echivalente cu salariul minim pe economie.
Jurnalist este persoana care lucrează în redactia unui ziar, a unei reviste, la radio, televiziune, Internet sau care colaborează (permanent) la ele. Meseriile din breaslă, asimilate calităţii de jurnalist, conform COR 2451 din 2015 sunt: redactor, realizator, editorialist, comentator publicist, fotograf, reporter-operator.
În cazul definirii jurnalistului profesionist s-au exprimat mai multe puncte de vedere, parțial asemănătoare.
În conformitate cu articolul L7111-3 din Codul Muncii din sistemul francez „o persoană este jurnalist profesionist dacă are ca activitate principală, regulată și remunerată, exercitarea profesiei în una sau mai multe societăți de presă, publicații cotidiene și periodice sau agenții de presă și își atrage de la acestea cea mai mare parte a resurselor sale.”
„Persoana care, în mod regulat și pe baza unei remunerații, depune o activitate ce constă în a contribui prin cuvânt sau imagine, la una sau mai multe mass-media” („Statutul Federației Internaționale a Jurnaliștilor”).
În terminologia traditională, ziaristul e „o persoana care lucrează în redacția unui ziar, a unei reviste sau care colaborează (permanent) la ele”, ne spune DEX-ul, la pagina 1.188.
În țări precum Marea Britanie, Franța, Belgia sau Elveția, aspiranții la atestatul de jurnalist profesionist au șansa realizării acestui deziderat prin procedeele acreditării la uniunile / asociațiile profesionale ale mass-media.
Nu există o lege care să guverneze profesia (așa cum se întâmplă în cazul medicilor, farmaciștilor, avocaților, psihologilor și altor categorii ocupaționale), însă există un cod deontologic propriu care evidențiază principiile esențiale care trebuie să stea la baza practicii jurnalistice.
De ce Uniunea Ziariștilor Profesioniști? Pentru că este asociaţia profesională de creaţie publicistică şi jurnalistică a ziariştilor din România şi din comunităţile româneşti de peste hotare, continuatoare a organizaţiei omonime înfiinţată în 1919 de jurnaliști precum Pamfil Șeicaru, Brunea Fox, Cezar Petrescu, Geo Bogza ş.a.m.d…..şi deţine statutul de utilitate publică.
Conform Statutului UZP categoriile de membri ai Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România sunt: membru activ, membru susţinător, membru de onoare şi membru stagiar.
Titlul de membru activ este acordat după validarea dosarului de către Comisia de atestare. Aceasta are în componenţă cinci membri cu competenţe în domeniul jurnalismului.
Organizații profesionale respectate precum Asociația Ziariștilor din România, Societatea Ziariștilor Români sau Clubul Român de Presă au fost puse pe butuci, din cauza certurilor iscate pe funcții, astfel încât acum toate criteriile cerute de lege, în primul rând cel de asociație de utilitate publică, mai sunt îndeplinite doar de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România. Ea numără 1200 de membri. Dintre aceștia, doar 300-350 îndeplinesc, în prezent, condițiile de acordare a indemnizației de 50% pe bază de dosar și criterii.
Convenția Organizațiilor Media (cu 32 de organizaţii) a analizat de curând situația presei și a ajuns la o concluzie amară: presa a rămas singura profesie liberală fără un statut cert și fără beneficii sociale. Scriitorii, artiștii plastici, muzicienii, cineaștii și arhitecții se bucură de protecție socială prin reglementările stabilite de Legea 8/2006;
Jurnaliștii, adesea “sclavi pe plantații”, fac totul din mers, fără program, fără prea multe griji pentru propria persoană sau propriul buzunar, trecând deseori peste obstacole. Acceptă salariul minim pe cartea de muncă, la care se adaugă unele bonusuri care nu se regăsesc la calcularea pensiei. Sunt ziariști care mor în timpul exercitării acestei meserii și nu întotdeauna au un contract de muncă prin care să contribuie la asigurările sociale. Așa se face că cei mai mulți dintre ei se pomenesc cu pensii cuprinse între 600–1000 de lei, după zeci de ani de muncă.
Proiectul a generat un val de reacții pozitive din partea jurnaliștilor, scriitorilor și a reprezentanților mass-media, care susțin că această măsură nu este altceva decât îndreptarea unei omisiuni regretabile, un act de reașezare a profesiei de jurnalist într-un context echitabil, așa cum sugerează și inițiatorii lui.
Proiectul legislativ privind completarea legii nr. 8 din 2006 poate deveni pilonul în jurul căruia se poate reconstrui profesia de ziarist, se poate constitui și consolida demnitatea acestei bresle astfel încât să devină una din componentele definitorii ale societății civile, ale democrației, câinele de pază autentic, o pârghie decisivă a susținerii statului de drept, a legalității și combaterii corupției, o forță în peisajul social, cultural, moral și politic, chiar dacă noțiunea de ”a patra putere” nu este decât o metaforă.
Aplicarea prevederilor Legii 8/2006 membrilor UZPR este un act de recunoaștere a meritelor lor civice, profesionale și creatoare, un act moral, un act necesar, care nu trebuie să mai sufere amânare.
Potrivit Casei Naţionale de Pensii Publice, actualii beneficiari al Legii nr. 8/2006 sunt în număr de 10.762, indemnizaţia medie acordată – 672 lei, iar suma totală plătită este de 7.232.064 lei.
Estimăm că ziariştii pensionari care ar beneficia de modificarea HG nr. 1650/2006 sunt în număr de 300 – 350, iar la o pensie medie de 1.200 lei ar trebui alocaţi aproximativ 235.000 lei/lunar, ceea ce ar reprezenta un plus de 1,9% la suma plătită în prezent beneficiarilor Legii nr. 8/2006.
Informaţii privind validarea dosarelor de intrare în
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România
Comisia de Validare a UZPR este formată din ziariști care alcatuiesc aristocrația profesiunii, distinși cu Ordinul Ziariștilor – structura de elita a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din Romania.
Dosarele vor conţine un formular de înscriere ce poate fi descărcat de pe site-ul UZPR, o recomandare din partea șefului filialei, sau a conducerii organului de presă din care face parte candidatul, un CV cu accent pe activitatea publicistică, diploma de absolvent al unei forme de învăţământ superior, cazier judiciar, un dosar care cuprinde cel puţin zece materiale publicistice din presa scrisă, radio, televiziune sau online (documentar, reportaj, interviu, anchetă, eseu, pamflet, editorial, precum şi cărţile de publicistică sau emisiunile realizate și difuzate la radio și TV ).
Sunt admise persoanele care lucrează în redacția unui ziar, a unei reviste, la radio, televiziune, online sau care colaborează permanent la ele. Acestea pot fi redactor, realizator sau producător, editorialist, comentator publicist, fotoreporter, operator de imagine.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România