Europarlamentara Viorica Dăncilă îşi îndeamnă teleormănenii:
„Alegeţi-vă Europa pe care o doriţi!”
S-a născut la 16 decembrie 1963, Roşiori de Vede, Judeţul Teleorman.
Ingineră la „Petrom SA” – membru OMV Grup, Aria de Operare Videle, Serviciul Monitorizare Producţie şi Gaze (2004 – 2009). Ingineră la „Petrom SA”, sucursala Videle (1997 – 2004). Petrom, Schela de producţie Videle, Serviciul Producţie Ţiţei (1997 -1998). Profesoară la Liceul Industrial Videle (1997 – 1998).
Master „Spaţiul Public European” – Școala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Facultatea de Administraţie Publică, Bucureşti(2006). Facultatea Forajul Sondelor şi Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, Ploieşti (1988). Liceul, Ploieşti (1982). Specializări: programarea şi managementul proiectelor, bazele economiei petroliere şi luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană.
Membră în Consiliul Național al Partidului Social Democrat PSD (2005-2009); membră a Biroului Executiv al Organizaţiei Naţionale de Femei a PSD (2005 – 2009); vicepreşedintă a Organizaţiei Judeţene PSD Teleorman (2005 – 2009); preşedintă a Organizaţiei de Femei a PSD (2005 – 2009). Consilieră judeţeană (2008-2009). Coordonatoare PSD a Colegiului 4 deputaţi Videle (2003-2009). Consilieră locală (2004-2008). Preşedintă a Organizaţiei de Femei PSD Videle (2004-2008).
A avut două intervenţii în Parlamentul European: o intervenţie privind Chestiuni politice importante şi Spaţiile naturale din Europa.
– Doamna Viorica Dăncilă, 
vă mulţumesc pentru amabilitatea de a răspunde la aceste întrebări, mai ales că alegătorul teleormănean nu cunoaşte foarte multe amănunte despre activitatea europarlamentarilor români din Parlamentul European. Nu se cunosc foarte multe amănunte nici despre activitatea Parlamentului European. Cum arată o zi a unui europarlamentar român la Bruxelles?
– Programul unui parlamentar român sau de altă naţionalitate este asemănător, având în vedere faptul că mare parte din activitate se petrece fie în comisiile de specialitate, fie în sesiunile plenare. Comisiile de specialitate reprezintă „bucătăria” Parlamentului European, dacă putem spune aşa, pentru că la aceste reuniuni se pregătesc toate proiectele de acte normative care se adoptă ulterior în sesiunile plenare ale Parlamentului European. Aici au loc de fapt toate discuţiile şi negocierile asupra formei finale a proiectelor legislative comunitare, care, odată adoptate de plen, devin lege pentru cetăţenii europeni, inclusiv cei români. Şi subliniez acest lucru, pentru că este important ca cititorii dvs., care sunt şi ei cetăţeni europeni, să înţeleagă rolul pe care îl are Parlamentul European în luarea deciziilor care îi privesc direct. Ca să poată intra în vigoare, mare parte din deciziile la nivel european au nevoie să fie adoptate de Parlament (reprezentantul cetăţenilor prin votul dat deputaţilor) în codecizie cu Consiliul European (reprezentantul guvernelor naţionale). Iar una dintre decizii de mare importanţă este proiectul de buget al Uniunii, care conţine şi fondurile destinate României. El este mai întâi de toate dezbătut şi adoptat în comisia din care fac partea, cea de buget. De exemplu, acum pregătim bugetul UE pe 2010. Avem, apoi, reuniuni ale delegaţiilor parlamentare pentru relaţiile cu ţări din afara Uniunii Europene şi reuniunile grupurilor politice. Pentru că, deputaţii parlamentari, care vin din partidele naţionale ale celor 27 de state ale Uniunii, aparţin la Parlamentul European unuia din grupurile politice ale acestuia, şi nu cum se întâmplă la parlamentele naţionale, puterii şi opoziţiei. Iar toate deciziile se iau prin negocieri şi consens. Vedeţi deci că este un program foarte încărcat.
– La Comisia de buget a Parlamentului European, din care faceşi parte şi dvs., a avut loc zilele acestea, o dezbatere care vizează România. Despre ce este vorba?
– Este vorba de discuţia asupra solicitării României de alocare a unui sprijin financiar din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor din ţara noastră, din iulie 2008. Suma estimată a fi alocată este de 11,8 milioane de euro. La această dezbatere, Comisia de buget a Parlamentului European a invitat, la sugestia mea şi a celorlalţi colegi români din comisie, doi reprezentanţi ai administraţiei publice din România – Constantin Simirad şi Gheorghe Flutur, preşedinţii Consiliilor Judeţene Iaşi şi respectiv Suceava. Cei doi oficiali români au făcut prezentări detaliate, însoţite de multe fotografii din zonele afectate de inundaţii, care pot spune că au vorbit de la sine, despre gravitatea situaţiei din perioada respectivă, şi au răspuns la întrebările deputaţilor. Proiectul de act normativ a fost adoptat apoi de comisie, votul final urmând să fie dat de plenul PE în martie. Eu am subliniat, cu această ocazie, că
administraţiile locale au făcut tot ce au putut în această situaţie, dar sprijinul Uniunii Europene este esenţial pentru aceste cinci regiuni din România, care sunt regiuni ale Europei. Şi sper că aceste sume să poată fi folosite cât mai repede cu putinţă, pentru eliminarea efectelor inundaţiilor, pentru ca oamenii respectivi să poată face reparaţiile necesare şi să poată trăi decent. Este un semn al solidarităţii Uniunii Europene cu cetăţenii români afectaţi.
– În urmă cu un an, doar 9% dintre cetăţenii europeni cunoşteau data alegerilor pentru Parlamentul European din anul acesta. Acum, cifra a ajuns la 26%. Interesul cetăţenilor europeni pentru votul din iunie 2009 a scăzut cu câteva procente, 44%, faţă de anul trecut, când era de 46%. Care credeţi că este cel mai important element al identităţii europene în acest an al crizei economice?
– Solidaritatea la care tocmai am făcut referinţă. Consider că, Europa unită va depăşi mai uşor efectele crizei tocmai din cauza acestui principiu de bază al Uniunii. Gândiţi-vă la recenta criză a gazelor. Părerea mea este că, fără intervenţia serioasă şi concertată a liderilor europeni divergenţele dintre Moscova şi Kiev ar fi avut o durată mai mare, lucru care ar fi afectat şi mai mult ţările foarte dependente de gazul livrat de Rusia prin Ucraina. Apoi, pachetul european de măsuri privind relansarea economică, care prevede o serie de proiecte importante între care aş menţiona interconectarea reţelelor energetice România – Ungaria şi România – Bulgaria, tocmai pentru a se putea interveni în cazul unor posibile crize similare în zonele deficitare în baza acestui principiu al solidarităţii. Nu trebuie uitat proiectul Nabucco, care vizează construcţia unei conducte pentru transportul hidrocarburilor, către Europa, ocolind însă Rusia şi Ucraina, şi el destinat să evite noi crize de genul celei din ianuarie. Şi aş mai da un exemplu. Unul din marile proiecte de infrastructură europeană – cum ar fi calea ferată pentru trenurile de mare viteză, cunoscute sub denumirea de TGV, şi care va ajunge în viitor şi în România, nu va putea fi finalizat decât prin efortul comun al statelor Uniunii Europene şi cu sprijinul financiar al UE – el necesită sume importante pentru finalizare, dar şi prin implicarea tuturor autorităţilor europene, naţionale şi locale.
– Se cunoaşte faptul că parlamentarii români din Parlamentul European au luat atitudine faţă de isteria creată în Italia faţă de cetăţenii români aflaţi pe teritoriul italian. Vă rog să comentaţi…
– Aveţi dreptate. Din partea deputaţilor români din Parlamentul European au fost transmise scrisori oficiale către autorităţile italiene solicitând clarificarea poziţiei oficialilor privind românii din Peninsulă şi chiar s-a solicitat organizarea unei şedinţe de guvern comune româno-italiene. Noi, ca deputaţi europeni, vom susţine întotdeauna demersurile ministrului român de externe şi vom încerca să discutăm cu colegii italieni pentru a-i convinge că miile de românii din Italia fac mult mai multe lucruri bune decât grupul mic al celor care şifonează imaginea României în Italia.
– Nu numai în Italia este promovată o imagine negativă despre România. Iată, chiar pe site-ul Bibliotecii Digitale Europene este promovată o Românie a copiilor orfani, a celor bolnavi de SIDA, în timp ce alte ţări sunt reprezentate de oameni de cultură, etc. Cum credeţi că trebuie să reacţioneze europarlamentarul român în faţa acestor dovezi de neprietenie, ca să nu folosim cuvinte mai directe?
– Cred că trebuie să existe din partea tuturor autorităţilor, nu doar a deputaţilor din Parlamentul European, o mai mare implicare în promovarea imaginii României şi, mai ales, a valorilor sale remarcabile din cultură, tehnologie, artă, a noilor generaţii care fac cinste României la marile concursuri internaţionale şi pe marile scene ale sălilor de concerte.
– Cum apreciaţi atmosfera din sânul europarlamentarilor României din Parlamentul European? Formează cei 35 de europarlamentari o familie, sau se simt şi acolo urmele „războaielor” din ţară?
– Delegaţia României este împărţită, ca şi cele ale celorlalte state, între marile grupuri politice din Parlamentul European – popularii şi socialiştii. Cum spuneam mai înainte, aici deciziile se iau prin consens şi în urma negocierilor între grupuri, lucru care face să existe un dialog permanent între deputaţi pentru găsirea de formule de compromis pe marginea proiectelor de acte normative. Ca sa fie mai clar pentru cititori, propunerile Comisiei Europene, singura instituţie abilitată să emită acte normative, trebuie să fie adoptate de Parlament şi Consiliul European. La Parlament, proiectele respective sunt dezbătute în comisiile de specialitate, unde sunt depuse propuneri de amendamente de către toţi deputaţii, indiferent de culoarea politică, şi pentru a fi adoptate ele sunt negociate de fiecare grup politic, care este interesat ca propriile amendamente să se regăsească în forma finală a documentului. Ca atare, şi noi avem asemenea discuţii cu ceilalţi colegi, pentru a avea susţinerea lor. Şi încă un exemplu, audierea de care am vorbit de la comisia de buget. Invitarea celor doi preşedinţi de consilii judeţene s-a facut la propunerea mea şi a celorlalţi colegi români din comisie, după discuţia cu aceştia. Aici era interesul României în joc şi trebuie să ne prezentăm bine la audiere.
– Vorbiţi-ne, doamna Viorica Dăncilă, despre activitatea dvs. de până acum în Parlamentul European, chiar dacă timpul de când aţi depus jurământul este foarte scurt.
– Activitatea la Parlamentul European este complexă şi variată. În fapt, el este ca un mecanism în funcţiune, şi România, ca şi celelalte noi state membre ale Uniunii, a trebuit să se adapteze din mers, la intrarea în UE, la acest mecanism. Eu am preluat dosarele colegului meu care s-a retras după alegerea sa în parlamentul naţional şi cred că nu a existat nici o disfuncţionalitate în activitatea delegaţiei române din cauza aceasta. Încerc să fiu parte a echipei socialiste şi a echipei mari a României la Parlamentul European. Colegii din comisii ne ajută pe cei nou veniţi să ne integrăm repede în echipă şi să ne adaptăm la activităţile parlamentare. Pe de altă parte,
– În încheiere, vă rog să transmiteţi conjudeţenilor dvs. câteva cuvinte…
– Aş vrea, mai întâi, să subliniez că românii, teleormănenii mei dragi în mod special, nu trebuie să uite că noi, deputaţii europeni, suntem reprezentanţii lor la nivelul european. Parlamentul European este singura instituţie europeană care îi reprezintă graţie votului acordat deputaţilor. Mai puţin de o treime din europeni îşi cunosc drepturile pe care le au în calitate de cetăţeni europeni. Ceea ce trebuie să cunoască cetăţeanul din Teleorman este faptul că cetăţenia europeană este un bonus, nu o alternativă la cetăţenia naţională, aşa cum foarte bine spunea raportoarea Urszula Gacek. Cetăţenia europeană oferă anumite drepturi, cum ar fi: dreptul de a se deplasa, de alocui şi de a lucra în oricare alt stat al Uniunii Europene, accesul la protecţie consulară din partea altui stat membru într-o ţară terţă, în cazul în care ţara sa nu este reprezentată în respectiva ţară terţă etc. Noi, deputaţii, avem datoria să le reprezentăm interesele şi să le promovăm la nivelul Parlamentului European.
De aceea, este important să mergeţi, dragi teleormăneni la vot în luna iunie, pentru a avea la Bruxelles şi Strasbourg o voce în Parlamentul European, fiindcă aceşti aleşi vor trasa viitorul Europei pentru următorii 5 ani. De aceea, alegeţi-vă Europa pe care o doriţi!
A consemnat
Ion BĂDOI