19.5 C
Roșiorii de Vede
luni, aprilie 15, 2024

Comisia de Politică Externă

Comisia de Politică Externă a Senatului României susţine doleanţele românilor din Timoc

 

Joi, 26 februarie 2009,  au fost audiaţi la Bucureţti, de către reprezentanţii Comisiei de Politică Externă a Senatului, reprezentanţi ai comunităţii românilor din Timoc, Serbia, dr. Predrag Balaşevici, Prim vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne din Serbia, pr. Boian Alexandrovic, Protopop al Protopopiatului Ortodox Român ” Dacia Ripensis ” şi Duşan Pârvulovic, preşedinte al Federaţiei Rumânilor din Serbia.

dusan-parvuloviciAceştia au subliniat în cuvântul lor situaţia dificilă cu care se confruntă românii/vlahii din Timoc şi faptul că în ultimii patru ani DRRP-ul nu a dat atenţie proiectelor înaintate de ei. În cadrul luărilor de cuvânt, dr. Pedrag Balaşevic a explicat falsitatea problemei legate de înţelegerea diferită a denumirii de ” vlah ” de cea de ” român „, subliniind că ambele denumesc acelaşi lucru adică populaţia românească din Timoc, iar România nu trebuie să cadă în capcana nerecunoaşterii sinonimiei dintre cei doi termeni aşa cum doresc cei care vor să inventeze o nouă minoritate.

Preşedintele Comisiei de Politică Externă, Titus Corlăţean, a mulţumit în mod deosebit Părintelui Boian pentru implicarea şi lupta sa duse pentru recunoaşterea drepturilor la slujbe religioase a românilor din zona Timocului, subliniind că de acum încolo statul român se va implica, prin toate pârghiile oficiale abilitate, pentru susţinerea românilor din Timoc şi a drepturilor lor. ” Vom urmări îndeaproape cum statul sârb recunoaşte minoritatea română din Valea Timocului pentru că de aici derivă toate problemele enunţate. Este important de văzut cum se autoidentifică şi comunitatea, cum îşi asumă identitatea şi cum noi, statul român, reuşim să le recunoaştem drepturile şi să îi ajutăm „, a mai spus Titus Corlăţean.

Reactivarea comisiei bilaterale româno-sârbe este o prioritate iar sprijinul pe care îl vor primi românii timoceni din partea autorităţilor române este garantat de angajamentele luate cu acest prilej. Şi reprezentantul Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional a spus că se fac demersuri de dialog cu partea sârbă privind problematica Bisericii Româneşti din zonă şi mai ales a recunoaşterii dreptului de a exista acolo un Episcopat românesc.

Astfel, secretarul de stat pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, a subliniat vitregirea de care au avut parte românii timoceni în ultima legislatură şi faptul că nici un proiect al lor nu a fost finanţat şi că DRRP şi-a stabilit ca prioritate pe 2009 ajutorul susţinut pentru mass media, instituţii de cultură şi biserica de la Mălainiţa din Timoc.

„Scopul nostru este să fie democraţie în Serbia şi pentru asta milităm, ca drepturile românilor, ale tuturor românilor, nu numai ale celor din Voievodina, să fie recunoscute”, a spus Duşan Pârvulovic în alocuţiunea sa. ” Dacă stăm să auzim ce bine şi ce frumos respectă Serbia drepturile minorităţilor, am spune că acolo curge numai miere şi lapte însă în realitate nu se ţine cont nici măcar de procentul acela, aşa cum este, de români care sunt declaraţi oficial ca fiind români, în Valea Timocului. Aşa că nu trebuie să ne luăm după declaraţii, trebuie să le cerem să respecte legea”, a mai spus Pârvulovic.

predrag_balasevic„Suntem extrem de încântaţi de dialogul avut cu reprezentanţii Comisiei şi sperăm ca punctele stabilite aici să se îndeplinească. Contăm pe ajutorul unor oameni care cunosc situaţia noastră, aşa că sperăm ca şi proiectele să ne fie susţinute în aşa fel încât românii din Timoc să capete ceea ce legea sârbă prevede, însă nu este aplicat: drepturi egale cu fraţii din Voievodina. Sigur că problematica noastră este diferită de a lor, situaţia lor este mult mai bună şi ei au şcoli, biserici şi mass media din totodeauna. Ei au fost recunoscuţi ca români, noi nu”, a spus şi dr. Predrag Balaşevici.

Prea Sfinţitul Daniel, Episcop al Daciei Felix, a subliniat că nu este vorba de un drept canonic pe care Biserica Ortodoxă Română îl cere în Serbia, în Valea Timocului, ci un drept istoric, mărturii ale existenţei creştinismului ortodox românesc fiind în acea zonă încă dinaintea existenţei Patriarhiei sârbe. De altfel, Biserica Ortodoxă Română, prin Sfântul Sinod, va redacta cât de curând o scrisoare de răspuns la cea trimisă de Ministerul Cultelor din Serbia.

Interesant de subliniat şi intervenţia senatorului UDMR, Marko Bella care a subliniat că Budapesta oferă un buget stabil, an de an, minorităţilor maghiare din afara Ungariei, iar atunci când o comunitate maghiară este într-o situaţie specială, ca cea a românilor din Timoc, fondurile pentru acea comunitate se suplimentează. De asemnea, senatorul maghiar a subliniat că dacă situaţia nu se poate reglementa prin discuţii bilaterale cu statul sârb, trebuie imediat alertate organizaţiile internaţionale şi europene pentru a face presiuni auspra autorităţilor sârbe.

 

Un motiv al campaniei antiromânesti ?

Românii, primii la ritmul de creştere a investiţiilor în Italia

 

ITALY-IMMIGRATION-PROTESTRomânii se află pe primul loc în Italia în ceea ce priveşte ritmul de creştere a investiţiilor străine între anii 2003 – 2008, arată un raport al fundaţiei din Milano, Ethnoland, facut public la Roma.. În Italia există 23.554 de societăţi comerciale aparţinând românilor, cu 61,2% mai multe decât în 2003. Majoritatea investitorilor români din Italia s-au orientat spre sectorul construcţiilor (80%). Firmele româneştri din Italia lucrează în marea lor majoritate cu muncitori români şi practică preţuri mai bune decât firmele italiene, lucrările lor fiind de calitate superioară. Până la venirea românilor, nordul Italiei era dominat în sectorul construcţiilor, dar nu numai, de către italieni veniţi din sudul Italiei. După intrare românilor în nordul Peninsulei, peste un milion de italieni au fost nevoiţi să se întoarcă în sudul Peninsulei. Acesta este şi motivul real al declanşării operaţiunii ” afară cu românii din Italia „, coordonată şi operaţionalizată de guvernul italian prin una din Agenţiile de securitate ale Italiei (probabil cea internă). Cea mai mare parte a companiilor deţinute de imigranţi se află în Lombardia (30.000), Emilia Romagna (20.000), dar şi în regiunile Lazio, Piemonte, Toscana şi Veneto (15..000).
Sectorul preferat de aceştia este industria (83.578), urmată de construcţii (64.549). La polul opus, numărul investitorilor din domeniul agricol este de numai 2.500. În aceste condiţii, investitorii imigranţi asigură circă 10% din Produsul Intern Brut al Italiei.

Atac grav al poliţiei comuniste de la Chişinău împotriva libertăţii presei

Uniunea Jurnaliştilor din Moldova (UJM) condamnă comportamentul iresponsabil al autorităţilor comuniste de la Chişinău şi cere susţinerea organizaţiilor de jurnalişti afiliate regionale, europene şi internaţionale în apărarea drepturilor mass-media şi a jurnaliştilor din Republica Moldova.  

Amintim că, în dimineaţa zilei de 25 februarie 2009, un grup de poliţişti din Chişinău, au descins la sediul postului de televiziune Albasat TV din Nisporeni, membru al holdingului Euronova Media Grup din care mai fac parte TV Euronova şi postul de radio Vocea Basarabiei, anunţând că se află într-o misiune de control.

 Directorul postului de televiziune, Efim Bârdan, consultând avocatul, a cerut celor ce se numeau poliţişti,  să prezinte un mandat care să exlice motivele şi scopul descinderii şi a controlului inopinat. În replică, unul din membrii grupului a spus că mandatul lor este legitimaţia de poliţist, iar dacă li se va îngrădi accesul în sediu, ei vor chema echipa de asalt, dând de înţeles că se află întro misiune de o importanţă excepţională care nu suportă amânare. Ameninţat cu forţa, directorul s-a văzut nevoit să deschidă uşa de acces. Intraţi în sediu, poliţiştii au făcut presiuni asupra colaboratorilor ca aceştia să prezinte acte contabile şi alte documente. Contabilul Mihai Pintilie şi redactorul prezentator Natalia Pintilie au fost sechestraţi timp de câteva ore.
În lipsa unui mandat de legitimare a „acţiunilor lor speciale”, poliţiştii au percheziţionat redacţia, au scos hardurile de la computere şi după câteva ore au părăsit sediul fără ca să prezinte careva explicaţii.

militia-chisnau„Suntem profund înfrijoraţi de faptul că organele de forţă ale statului descind la sediile instituţiilor de presă şi declanşează în lipsa unor mandate legale percheziţii şi sechestrări în plină campanie electorală”, declară reprezentanţii Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova printr-un comunicat de presă. Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente, Petru Macovei, a declarat miercuri într-o conferinţă de presă că acţiunile poliţiei constitue un abuz împotriva libertăţii mass-media şi a libertăţii de expresie, ceea ce devine deosebit de grav în situaţia în care Republica Moldova este în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009. „Descinderea poliţiei este în mod clar legată de campania electorală şi autorităţile încearcă în felul acesta să intimideze mass-media care este critică la adresa guvernării”, a declarat Nicolae Negru.  Solicitat să pronunţe pe marginea cazului, oficialii Ministerului de Interne al Republicii Moldova au afirmat că descinderea poliţiştilor a fost perfect legală şi s-a făcut la cererea unui locuitor(!!!) al oraşului Nisporeni. Uniunea Jurnaliştilor consideră că atât descinderea brutală, cât şi explicaţia Ministerului referitor la motivele percheziţiei sunt „dovezile incompetenţei crase a acestei instituţii care se comportă în raport cu mediile de informare ca o grupare interlopă. Prin atacuri de acest fel, urmate de justificări eronate, Ministerul de Interne se plaseză în afara legii şi din această poziţie încearcă să intimideze mass-media care este antrenată în reflectarea campaniei electorale”.

Redacţia săptămânalului OPINIA TELEORMANULUI îşi declară solidaritatea faţă de colegii de la Chişinău şi roagă Asociaţia Mondială a Presei (WAN) şi Federaţia Internaţională a Presei Periodice să ia atitudine împotriva abuzurilor administraţiei comuniste de la Chişinău.

Articole Conexe

Ultimele Articole