20.8 C
Roșiorii de Vede
vineri, iunie 14, 2024

Populaţia românească din Peninsula Balcanică.

ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI – UITAŢI DE ŢARA MAMĂ

 

Populaţia românească din Peninsula Balcanică.

Studiu uman geographic ( VII)

                                                         Dr. Dorin Lozovanu

 

 

Grupa albaneză este o grupă ce include un singur popor-albanezii, descendenţi ai ilirilor.

albanezAceştia sunt singurii care au reuşit să facă faţă proceselor de romanizare, slavizare sau grecizare, ceea ce nu înseamnă ca nu au avut influenţe importante din partea acestor elemente vecine. Albanezii sunt majoritari (98 % după statistica oficială) în Albania, formează enclave importante în R. Macedonia (20 % din totalul populaţiei), Grecia(peste 1 % dar nerecunoscut oficial). în R.F. Iugoslavia constituie a doua etnie ca număr şi pondere (17 % din totalul populaţiei), fiind concentraţi în Kosovo-Metohia (Kosmet) unde formează peste 85 % din populaţia totală. în Muntenegru albanezii reprezintă 7 % din totalul populaţiei. Astfel, numărul total al albanezilor se ridică la peste 5 milioane, plus comunităţi albaneze în Italia şi alte ţări.

Limba albaneză are două dialecte importante, destul de diferite unul faţă de celalalt, existând şi

graiuri de tranziţie, delimitarea lor făcându-se pe râul Shkumbini. Astfel, la nord de acest râu este

dialectul gege, vorbit în Albania de aproape jumătate de albanezi, precum şi de către toţi albanezii din Kosovo, Muntenegru şi Republica Macedonia. La sud de Tirana se trece spre dialectul toske, vorbit şi de albanezii din Grecia şi Italia. Etnonimul lorpropriu este shqiptari (şciptari).albania

Albanezii sunt eterogeni şi din punct de vedere confesional. Albania a fost statul unde se declara că peste 90 % sunt ateişti, singurul stat unde au fost închise toate lăcaşurile de cult, toate aceste

„performanţe” sunt datorate lui Enver Hodja. În lipsa unei statistici oficiale, se estimează că circa 70 % dintre albanezi sunt musulmani suniţi, în special în nordul Albaniei, Kosovo şi în R. Macedonia, dar şi în celelalte regiuni; 20 % sunt creştini-ortodocşi (în partea sudică a Albaniei şi în Grecia); iar 10 % sunt romano-catolici, majoritatea fiind în districtul Shkoder, în nord-vestul Albaniei şi o parte din albanezii din Muntenegru. În Italia există şi albanezi greco-catolici.

Limba albaneză a folosit, în trecut, şi grafiile kirilica, araba, câştigând terenul grafia latină.

Albanezii, datorită solidarităţii etnice au reuşit să evite orice fel de confruntare pe criterii confesionale.

4. Grupa greacă (elenă) include de asemeni, un singur popor-grecii. Aceştia sunt unul dintre popoarele cu o bogată tradiţie istorică, fiind urmaşii celor care au creat o strălucită civilizaţie antică. Grecii, ca etnie, în prezent formează 98 % din populaţia Greciei (după datele oficiale), o minoritate etnică greacă mai importantă fiind doar în Albania. Comunităţi de greci mai există în Italia, Ucraina, Turcia şi alte ţări. Majoritatea populaţiei insulei Cipru (80 %) este reprezentată tot de greci. Ca număr total, grecii sunt circa 12 milioane persoane. Limba greacă are mai multe dialecte, existând şi două limbi literare: dimotiki (limba populară vorbită, precum şi a literaturii) şi kaînarevusa (limba pură, folosită pentru scrieri oficiale şi ştiinţifice, ambele folosind grafia greacă, specifică numai acestei limbi.grecia

Grecii sunt într-o majoritate absolută creştini-ortodocşi, deşi există şi greci musulmani, aceştia fiind într-o situaţie semilegală.

În cadrul statelor balcanice, mai există şi reprezentanţi ai grupei germane (cca 10000 germani şi

austrieci în Vojvodina şi Slovenia), precum şi ai grupei indice (omniprezenţi ţigani romi care formează comunităţi importante în toate statele din aceasta regiune).

Din cadrul altor familii etnolingvistice, se detaşează reprezentanţii familiei uralo-altaice, grupa

turanică (turcică). Aceştia sunt reprezentaţi prin poporul turc, care numără peste 7 milioane persoane în cadrul Peninsulei Balcanice, din care, până la 5 milioane sunt în partea europeană a Turciei.

O minoritate turcă importantă exista în Bulgaria (9 % din totalul populaţiei), R. Macedonia (5 %),

sub 1 % turcii formează şi în Albania, Grecia, Serbia şi România. Turcii, în această regiune sunt veniţi odată cu extinderea Imperiului Otoman. După destrămarea acestora, numărul turcilor a scăzut mult, prin schimburile de populaţie realizate în special cu Grecia dar şi cu Bulgaria. Turcii sunt de religie musulman-sunnită. Există şi turci creştin-ortodocşi, cunoscuţi ca găgăuzi, mai numeroşi în Ucraina, R. Moldova şi Bulgaria. O minoritate tătară, distinctă, se mai menţine în Dobrogea (România şi Bulgaria).

În sfârşit, pot fi menţionaţi şi maghiarii, reprezentanţi ai grupei ugrice din familia fino-ugrică.

Aceştia locuiesc în nordul Vojvodinei, Croaţia şi Slovenia. Un număr mai important de maghiari în afara Ungariei se găsesc în România, Slovacia şi Ucraina. Maghiarii sunt romano-catolici şi protestanţi (în special reformaţi).

Alte etnii, cum ar fi evreii, armenii, cerchezii şi altele, prin numărul lor mic nu prezintă actualmente o importanţă majoră în cadrul structurii etnice a populaţiei statelor balcanice.

În ce priveşte structura confesională a populaţiei statelor balcanice, putem observa că în acest spaţiu s-au întâlnit trei mari religii, fiecare cu specificul ei, contribuind mult la mozaicarea peisajului antropic.

Ca număr, ca importanţă şi ca vechime, se detaşează biserica creştin-ortodoxă. La Istanbul îşi are

sediul şi Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, recunoscut tradiţional drept capul întregii biserici ortodoxe. În acest patriarhat, intră arhiepiscopiile Greciei, Ciprului şi Albaniei. Încă trei alte patriarhii ortodoxe se află în Peninsula Balcanică: al Bulgariei, României şi Serbiei. Dintre aceste patriarhii, doar cea a Serbiei (care cuprinde creştinii ortodocşi din Serbia, Muntenegru, Croaţia şi Bosnia) a rămas după ritul vechi. Arhiepiscopia autocefală a Macedoniei nu este recunoscută canonic, revendicând un statut de biserică ortodoxă independentă.muntele-athos-manastirea-sf-pavel

Peste 90 % din greci, bulgari, români, macedoneni, sârbi, muntenegreni precum şi găgăuzii, 20%

din albanezi, peste 50% dintre romii regiunii balcanice, împărtăşesc acest cult.

Ortodocşii formează peste 95 % din populaţia Greciei şi a Republicii Moldova, cca. 80 % în

Bulgaria şi Cipru, 87 % în România, 90 % în Muntenegru, 60 % în R. Macedonia, 70 % în Serbia (fără Kosovo peste 85 %) şi 33 % în Bosnia-Herţegovina, 25 % în Albania, 15 % în Croaţia, 3 % în Slovenia şi sub 1 % în Turcia.

Biserica romano-catolică domină în nord-vestul peninsulei. Peste 95 % dintre sloveni şi croaţi sunt catolici, de asemenea majoritatea maghiarilor, bunievţii, rusinii, 10 % din albanezi, precum şi un procent mic dintre români şi bulgari.

Autoritatea papei de la Roma se exercită prin episcopatele din Slovenia, Croaţia, Vojvodina,

România şi Albania. 90 % din totalul populaţiei Sloveniei, 80 % în Croaţia, 10 % în Albania, 20 % în Bosnia-Herţegovina, 8 % în Serbia, 5 % în România, 1 % în Bulgaria sunt romano-catolici.

A treia mare comunitate religioasă din Peninsula Balcanică este reprezentată de religia islamică.hagia-sophia

Trecerea la islam a unei părţi din populaţia fostului Imperiu Otoman este de dată mai recentă, ca de fapt şi însăşi religia islamică.

Musulmani suniţi sunt cca 70 % din albanezi, peste 90 % din etnia bosniacă musulmană, peste 95

% din turcii şi tătarii peninsulei, pomacii şi torbeşii, care reprezintă cca 15 % din bulgari şi macedoneni, 2 % din greci, o parte din romi (ţigani). Procentul de musulmani este mai ridicat în Albania (peste 65 %), Bosnia-Herţegovina (40 %), Bulgaria (15 %), R. Macedonia (cca 30 %), Turcia (98 %), Serbia (20 %; în Kosovo peste 90 %), Muntenegru (7 %), Grecia (3 %). În Croaţia, Slovenia şi România ponderea musulmanilor nu depăşeşte 1 %.

În afară de Turcia, încă două state balcanice – Albania şi Bosnia-Herţegovina au aderat la

Organizaţia Conferinţa Islamică.

                                                           (Continuare în numărul viitor)

Articole Conexe

Ultimele Articole