INTERVIU
Cu
Alexandru Lăzescu, noul preşedinte-director general al Televiziunii Publice
E firesc ca TVR să-şi reia relaţiile cu Preşedinţia, e posibil ca Traian Băsescu să vină într-o emisiune săptămâna aceasta
– Sunteţi noul preşedinte-director general al SRTv. Ce reprezintă această nouă postură pentru dumneavoastră?
Alexandru Lăzescu: E o provocare interesantă. Eu am fost în media de 20 de ani şi în paralel, de un număr de ani, sunt şi profesor de jurnalism, am nişte cursuri la Şcoala de jurnalişti şi Ştiinţe ale Comunicării de la Universitatea din Iaşi, dar am făcut presă scrisă, radio, am mai fost în Televiziunea Română în 2000, director executiv, aici am fost în Consiliul de Administraţie şi acesta e un avantaj, că ştiu totuşi mediul. Chiar stau şi mă întreb acum, că ştiu că este foarte complicat, dar e o provocare pentru mine ca proiect de a încerca să schimbăm ceva. Aici sunt două chestiuni legate de Televiziunea Română – ce faci în interior, cum rezolvi problemele existente şi care nu sunt simple, pe de altă parte, cum schimbi percepţia exterioară, care, după părerea mea, e mai proastă decât realitatea, din varii motive. Sigur, putem găsi explicaţii, dar în general sunt destul de multe lucruri bune, dar sunt îngropate în acest tip de percepţie, care are două componente: una e legată de politizare – pe bună dreptate a fost tot timpul în centrul unor dispute, pe de altă parte, e legată de tipul de percepţie a programelor, a prezenţei Televiziunii Române, ori aici cred că lcrurile nu sunt întotdeauna corecte. Sunt lucruri într-adevăr de criticat, dar sunt destul de multe lucruri bune. Televiziunea, însă, a avut întodeauna o problemă să-şi vândă lucrurile bune din perspectiva capacităţii de a-şi promova emisiunile bune, de a se aşeza pe piaţă.
– Aţi fost propus de Preşedinţie la conducerea TVR. Când a venit această propunere şi care a fost prima reacţie a dumneavoastră?
Alexandru Lăzescu: Propunerea a venit în urmă cu o săptămână, fix la ora 10,35, luni dimineaţă. E adevărat că numele meu a mai fost vehiculat, dar eu nu am făcut niciun demers în sensul acesta. Numele a fost vehiculat, dar nu mă aşteptam cu atât mai mult cu cât era audierea de la Comisia de cultură la ora 16,00. Eram în Iaşi la acel moment. Am avut o discuţie cu preşedintele la telefon, m-am gândit puţin, am acceptat, după care, sigur, am făcut procedurile, am trimis un CV şi m-am suit în maşină şi am venit printr-o ploaie cumplită la Bucureşti. Din fericire, am ajuns în timp util la Parlament, la audierile de la Comisie.
– Care este relaţia dumneavoastră cu preşedintele Traian Băsescu şi când să ne aşteptăm la o primă apariţie a sa, deoarece în timpul mandatului lui Alexandru Sassu a declarat că nu va mai veni la TVR?
Alexandru Lăzescu: Cu preşedintele Băsescu cred că mă ştiu de aproximativ 15 ani. Ne-am întâlnit în diferite formule. La un moment dat, când conduceam reţeaua Monitorul, el se ocupa de campania electorală a PD-ului, din ’96, după aceea ne-am întâlnit când a coordonat reţeaua Mix, el era primar general al Capitalei, a fost invitat la noi. Făcea Carol Sebastian o emisiune destul de populară la acel moment, se chema „România la raport”. Deci ne-am întâlnit, dar nu în mod special. L-am avut invitat la Iaşi, la nişte întâlniri cu Grupul pentru Dialog Social, cu elita oraşului sau la GDS la Bucureşti, în general în zona de campanie sau în momente tensionate, cum au fost referendumul, suspendarea şi aşa mai departe. Ne-am văzut de destule ori, nu am ţinut un număr, dar nu pot să zic că sunt nici pe departe un apropiat al preşedintelui, ne-am văzut la fel cum s-a văzut cu multă lume din zona de media, zona intelectuală.
– Când să ne aşteptăm la o apariţie a preşedintelui la o emisiune a TVR?
Alexandru Lăzescu: E posibil să fie destul de repede, cred că în această săptămână, dar nu ştiu foarte sigur, pentru că are o agendă, e prins cu inundaţiile, dar în principiu e posibil ca în această săptămână să vină la Televiziunea Naţională.
– Aţi făcut dumneavoastră un demers în acest sens sau solicitarea a venit de partea cealaltă?
Alexandru Lăzescu: Nu m-am ocupat eu în mod special, cred că a venit, din câte ştiu, de la noi demersul. E o propunere editorială, numai că nu era reglat momentul, pentru că ţine de program, ceea ce într-un fel era firesc şi pentru noi era de aşteptat ca el să vină la Televiziunea naţională, unde nu a mai fost de multă vreme. Mi se pare firesc să reînnodăm un tip de relaţie cu o instituţie, nu discutăm de cine e în fruntea acelei instituţii. Din punctul acesta de vedere, cum am spus şi cu alte ocazii, ideea este să fim deschişi către tot ce înseamnă instituţiile statului, opoziţie, nu e o problemă.
– Situaţia TVR, din punct de vedere financiar, nu e tocmai fericită. De ce aţi acceptat totuşi să preluaţi conducerea acestei instituţii?
Alexandru Lăzescu: Ştim vreo instituţie media din România care în momentul acesta să stea bine?! Cred că nu este niciuna. Oricum ar fi, cam tot ce înseamnă media, pentru că într-un fel e firesc, mai ales într-o criză prelungită, presa intră printre primele în dificultăţi şi iese printre ultimele, din varii motive. Banii alocaţi pentru publicitate, în general pe campanii de marketing, sunt printre primii tăiaţi. Deşi în manuale se spune că trebuie să păstrezi o prezenţă pe marketing, în realitate toate marile companii taie în special din zona aceea şi de aceea presa e afectată. Cinstit vorbind, presiunile financiare sunt ceva mai mari decât la ştiam, că nu ai de unde să le ştii dinainte. Ştiam oricum că e situaţie complicată, ştiam deficitul contabil pe 2009, nu ştiam exact exerciţiul pe 2010, dar e o provocare, o iei şi cu bune şi cu rele. Ştiam că e complicat, dar asta e.
– În 2009 deficitul era peste 10 milioane…
Alexandru Lăzescu: Da, chiar ceva peste 10 milioane. Acum e vorba de deficitul contabil. Să ştiţi că de multe ori, în lumea reală contează fluxul de cash. Televiziunea are toate obligaţiile acestea pe care şi le-a luat, în special pe transmisiunile sportive, care au devenit foarte costisitoare. Au fost multe evenimente. Ele sunt costisitoare din două puncte de vedere: drepturile în sine – să transmiţi meciurile din Africa de Sud, UEFA Champions League, a fost Formula 1. Sunt tot felul de lucruri scumpe, transmisia din Africa de Sud te costă destul de mulţi bani pentru partea tehnică, oamenii care îi trimiţi acolo, Beijingul la fel, a fost Olimpiada. Toate s-au adunat ca şi costuri. În general, e o presiune financiară, plus că şi costurile crescuseră foarte mult pe achiziţii de filme, de seriale, şi noi avem multe ore de emisie, avem mii de ore de umplut cu filme, cu seriale, cu programe, în afară de ce produci tu intern.
– Cât estimaţi că va fi deficitul anul acesta?
Alexandru Lăzescu: Mi-e greu să spun. Trebuie să văd ce se întâmplă acum, la şase luni. Problema este, repet, modul în care te achiţi de obligaţii, mai sunt lucruri neplătite din urmă, e mult mai greu să gestionezi acest aspect. Faptul că tu ai în spate nişte datorii care se rostogolesc şi pe care la un moment dat le mai reeşalonezi, le mai duci, dar toate înseamnă nişte eforturi financiare. Nu atât partea contabilă, că aici mai poţi discuta de amortizări de alte lucruri. Deci nu întotdeauna partea strictă prezentată în termeni contabili contează. Contează care sunt intrările de bani, evident pe partea de publicitate televiziunea oricum ia bani puţini, are şi nişte restricţii, mai puţine minute, nu ai voie să întrerupi programul, iar taxa nu a mai fost schimbată de multă vreme, de 5-6 ani. Între timp, costurile au mai crescut şi taxa a rămas pe loc.
– Pentru că aţi amintit de taxa radio-tv, propuneţi o modificare a acesteia?
Alexandru Lăzescu: E greu să vii acum, psihologic, să mai creşti şi taxa. Probabil la un moment dat va trebui să o facem, dar după ce mai facem şi noi eforturi aici, să mai strângem din costuri, să tăiem din ce se poate tăia. Deja, în discuţiile pe care le-am avut cu structurile de conducere, am spus că suntem într-un regim de austeritate. Încercăm să tăiem cât mai puţin din zona de programe – zona care contează – dar pe zona de deplasări sau orice alte lucruri pe care ar fi risipă – vedeţi, a trebuit să renunţăm la ”Cerb” anul acesta. Erau, după estimările noastre, undeva spre 1,5 milioane de euro, pe care era greu să-i scoatem de undeva. Din perspectiva asta încercăm să gestionăm lucrurile, dar nu e simplu. Sunt bani mulţi pe sport… sunt datorii rămase din urmă şi asta ne omoară. Încercăm să le eşalonăm.
– Aveţi câteva zile de la preluarea mandatului. Care au fost primele măsuri pe care le-aţi luat, ştiind că marţi aţi avut şi prima şedinţă a Comitetului Director?
Alexandru Lăzescu: Nu sunt lucruri spectaculoase, pentru că deocamdată am pornit nişte evaluări. Aştept o situaţie generală financiară pe 6 luni, întâmplarea face că o şi putem avea. Primele măsuri ar fi în principal în această zonă să introducem un soi de regim de austeritate, deci să avem grijă pe cheltuieli. Dincolo de asta, problema e că ar trebui din acest moment să lucrăm pe grilele de toamnă şi lucrul acesta nu e foarte simplu, pentru că aş fi vrut să le fac în timp. Problema e că înainte trebuie să avem o strategie de programe, care să fie trecută şi prin CA.
În principal avem trei mari priorităţi: una ţine de gestiunea financiară, deci să stabilizăm şi să vedem cum o putem face, a doua este legată de o strategie de programe, în care să spunem care sunt priorităţile televiziunii, ce urmărim, iar a treia ţine de o viziune a instituţiei, să facem o structură mai flexibilă. Se mişcă multă hârtie, e păcat de atâta hârtie. Am încercat să mai introducem pe sistem, să folosim reţeaua – intranetul, să mai mişcăm documentele electronic, să mai flexibilizăm. Deocamdată am în minte nişte măsuri, dar trebuie să am evaluări, să-mi dau seama ce se poate face, ce nu se poate face. În esenţă e partea pregătitoare pentru nişte poziţionări. Aş vrea ca la primul Consiliu, care este pe 21 iulie, să pot pune pe masă măcar elementele de bază. Din fericire, sau din nefericire, descopăr acum, din discuţiile pe care le am fie cu Marketing-ul, fie cu canalele, că lucrurile de care vorbeam acum zece ani – blocajele – au rămas la fel. Chiar constatam astăzi, într-o discuţie cu Consiliul de Programe şi apoi cu Comitetul Director, că sunt lucruri care în toată această perioadă au rămas la fel şi acum. Ori am vrea să le rezolvăm cumva, pentru că nu e în regulă. Atunci poate nu am avut timp să le finalizăm. A fost o altă situaţie, dar aş vrea foarte mult să punem lucrurile în ordine şi sper că în perspectivă ele să rămână aşa.
– Salariile bugetarilor vor fi reduse cu 25%. Vor fi afectate salariile angajaţilor Televiziunii Pulice?
Alexandru Lăzescu: Din punct de vedere al formei legale nu e o obligaţie, pentru că la televiziune e o componentă – de transmisii – care se plăteşte de la bugetul de stat, dar altfel programele, salariile, comunicaţiile, deci toate costurile operaţionale ale televiziunii au alte surse: au taxa audiovizuală, în primul rând, şi publicitatea. Deci, tehnic vorbind, noi nu avem obligaţia să reducem cu 25%. Probabil că va trebui să mai micşorăm, însă aş încerca să fac lucrul ăsta nu automat. Când o faci la nivelul ţării nu se poate, dar poate aici să facem altfel, pentru că în instituţia aceasta sunt oameni care muncesc foarte mult, sunt oameni care sunt într-un stres continuu, alţii trec o dată pe lună, poate nici atât. Unii nu au mai făcut programe de multă vreme, alţii sunt încărcaţi şi suprasolicitaţi şi aş vrea să existe totuşi o logică. Probabil că va trebui să umblăm la fondul de salarii, dar să o facem inteligent, adică să nu fie defavorizaţi exact cei care nu trebuie defavorizaţi. Nu e o chestiune simplă. Totdeauna e mai simplu să tai în bloc.
– De la 1 iulie a fost introdus CAS pentru drepturile de autor, adică o taxare suplimentară a veniturilor jurnaliştilor. Ce părere aveţi despre această măsură şi ce efecte credeţi că va avea asupra angajaţilor instituţiei pe care o conduceţi?
Alexandru Lăzescu: În cazul nostru, fiind o instituţie de anumit tip, zona aceasta legată de drepturile de autor nu e foarte mare. Ne afectează, dar nu enorm. Însă realitatea este că în general în peisajul media e o mare problemă, pentru că era un mod de a mai reduce costurile cu resursele umane şi într-o situaţie în care aproape nu e instituţie media care să nu fie pe roşu, măsura are un efect major din punctul acesta de vedere. Evident că nu mă pot bucura. Am luat act de ea. În cazul nostru nu e aşa de grav, dar îmi pare rău că sunt efecte în peisajul media, pentru că ştiu cum arată lucrurile.
– În cazul legii de funcţionare şi organizare a Televiziunii Publice consideraţi că ar trebui făcute anumite modificări? Care ar fi acelea?
Alexandru Lăzescu: Sunt de făcut nişte modificări. În primul rând – o să sune prost că, sunt în funcţie, dar am mai spus lucrurile astea şi când nu eram aici şi nici nu aveam de gând să ajung – nu e normal ca un Consiliu de Administraţie (CA) să fie demis prin respingerea raportului. Sigur că orice Consiliu de Administraţie care este pus de Parlament (în principiu cel care te pune poate să te şi revoce) şi în situaţii excepţionale, probleme grave de natură financiară, de natură penală sau abuzuri, lucruri care să fie probate, să existe o motivaţie şi atunci se demite Consiliul, se anchetează, se face tot ce trebuie făcut dacă există astfel de situaţii. Dar altfel, în mod normal, fără să ai nicio justificare ca să respingi raportul a devenit un obicei, ori chestiunea asta creează în timp o presiune majoră pe CA, pe de altă parte, admiţând că cineva vrea să facă nişte lucruri, aici e foarte greu.
În mod normal, dacă ai avea o perioadă de patru ani, îi faci o programă. Aşa, e neclar cât stai. Stai jumătate de an, un an, doi ani, trei, patru. Referitor la componenţă, e o discuţie întreagă şi nuanţată. Avem discuţia legată de politizare şi faptul că structuri politice sau instituţii care au o încărcătură politică fac propuneri. Problema e că eu, personal, şi vin şi eu din societatea civilă, nu văd un mecanism care să opereze. Pe cine alegi să propui? De unde ştii că cei de acolo sunt oneşti? Nu ai un măsurător. Totuşi, ai nişte instituţii care au un anumit tip de autoritate. În general, e foarte bine să introduci un cadru legal care să te protejeze şi să pună lucrurile în ordine, dar să ştiţi că nu poţi să legiferezi lucrurile elementare care ţin de caracter, de un tip de responsabilitate, pentru că întotdeauna se găsesc căi de a ocoli. Au apărut tot felul de şmecherii. Vă dau un exemplu: depolitizăm administraţia, punem funcţionari publici, dăm concurs. Sună foarte bine pe hârtie, în realitate concursurile acelea nu au nicio relevanţă. Sunt concursuri de formă şi, de fapt, sunt nişte numiri politice mascate sub forma unor concursuri, indiferent de cine a fost la un moment dat la putere. Iată cum ceva pe hârtie arată bine şi în fapt nu arată de loc bine.
Mai dau un exemplu: board-ul BBC. Oamenii din board – cred că sunt nouă – care sunt numiţi de ministrul Culturii. Deci ministrul Culturii, care poate fi un laburist sau un conservator, numeşte board-ul. Eu nu am auzit să fie mari plângeri, pentru că atunci când faci acele numiri eşti responsabil din start, inclusiv din punct de vedere al părerilor, al orientărilor. Plus că sunt oameni respectabili, nu poţi numi pe oricine că te faci de râs tu, ca ministru al Culturii.
Situaţia poate fi şi invers, pe hârtie poate să arate foarte bine, dar în partea cealaltă să fie tot felul de formule prin care de fapt să nu scapi de zona aceasta de depolitizare. Uitaţi-vă la chestiunea aceasta mult discutată pentru care s-a zbătut Monica Macovei, cu declaraţiile de avere şi cu declaraţiile de interese. Ea le-a făcut, între timp se mai modifică, deci degeaba şi-a bătut ea capul, acum tot se poate umbla, tot se poate face ceva. E de discutat dacă poţi lăsa un board mai mult de reprezentare şi de direcţie şi ai un management. Şi asta a fost o discuţie să faci o separaţie, ceea ce este tot pe modelul BBC – este un preşedinte al board-ului BBC şi este un director general care face managementul curent al instituţiei. Mai sunt şi alte lucruri de reglat în lege, dar acestea ar fi mai importante.
– Revenind la activitatea Televiziunii Publice, aveţi de gând să mai lansaţi un nou canal?
Alexandru Lăzescu: Nu. Slavă Domnului, avem prea multe. Trebuie să le gestionăm pe acestea. În general, tendinţa în televiziunile publice din Europa se merge pe ideea unui canal generalist, dar şi pe canale de nişă. Deci nu ar fi o mare nenorocire, dar noi avem nişte lucruri de rezolvat: identitatea canalului 2, ce facem cu TVR Info, care nu e nici canal de ştiri, nici altceva, adică e o structură greu de definit. Eu cred că trebuie să „depanăm” lucrurile care sunt acum.
– Deci nu aveţi de gând nici să desfiinţaţi vreunul?
Alexandru Lăzescu: Nu e simplu să desfiinţezi ceva. Singurul care ar putea fi un candidat ar fi TVR Info, pentru că în rest, TVR 3 are rost, poate că trebuie făcut diferit, dar trebuie un canal regional, aşa fac şi francezii, aşa fac şi polonezii şi în alte părţi. Mai ales o ţară relativ mare, cum este România, are nevoie de studiouri teritoriale. Putem discuta dacă programele de acolo pot fi făcute mai bine sau modul în care operăm pe TVR 3, dar trebuie să rămână, Culturalul trebuie să rămână. Cu TVR 2 v-am spus ce probleme avem, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să rămână, ci doar că trebuie să-i dăm o identitate, iar TVR Internaţional se duce la românii din afară, e important. Nu văd ce am putea desfiinţa, probabil am putea să ţinem TVR Info la costuri minime până vedem cum îl repoziţionăm, de exemplu să-l transformăm într-un canal de ştiri, dar acum, în perioada aceasta financiară, e greu să faci aşa ceva. AGERPRES