29.4 C
Roșiorii de Vede
vineri, iulie 12, 2024

Dialoguri Fundamentale cu Marius Petcu, preşedintele CNSLR FRĂŢIA

DIALOGURI FUNDAMENTALE

 

cu  Marius Petcu, preşedintele CNSLR FRĂŢIA

 

 1  „Ca lider sindical responsabil, , între îngheţarea salariilor şi pierderea locurilor de muncă, sunt mai preocupat de păstrarea locurilor de muncă”

 

 

  • Domnule Marius Petcu, am dorit să avem acest dialog din cel puţin două motive: sunteţi teleormănean şi sunteţi preşedintele celei mai mari organizaţii sindicale naţionale Pentru început, vă rog să ne vorbiţi despre originile dvs. teleormănene…

 

  • – Da, sigur. Întotdeauna mă întorc cu bucurie pe meleagurile teleormănene. Bunicii mei, tatăl meu, sunt din Comuna Salcia, satul Tudor Vladimirescu, şi am nostalgia copilăriei. Desigur, erau alte vremuri, altfel vedeam atunci acele locuri, oamenii şi tot ce se întâmpla în jurul meu. Acum, de la „înălţimea” acestei funcţii pe care aţi evocat-o, îmi dau seama că discrepanţele acestea majore ar trebui să beneficieze de un sprijin mai mare din partea noastră, indiferent că suntem oameni politici, lideri de sindicat sau oameni care conduc administraţia centrală. Este inadmisibil să existe două categorii de Românii, o Românie dezvoltată, la oraş, şi o Românie abandonată, la ţară. Din punctul acesta de vedere, mesajul meu pentru cei care trăiesc pe meleagurile teleormănene este că prin tot ceea ce pot să fac în relaţia mea cu politicienii, cu guvernanţii, este să încerc să transfer cât mai multe resurse în zona rurală, pentru oamenii ei care merită să beneficieze de tot ce înseamnă civilizaţia anului 2009.
  • dsc_0106Domnule preşedinte, CNSRL FRĂŢIA este cea mai mare organizaţie sindicală naţională şi cuprinde aproximativ 800 000 de sindicalişti. Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Marian Sârbu, vorbea în urmă cu câteva zile de peste 800 000 de şomeri numai în anul acesta. Nu vi se par alarmante aceste cifre?
  • – Ba da, sunt alarmante. Eu cred însă că ministrul muncii se referă nu numai la pierderile de locuri de muncă ale actualilor salariaţi, ci vorbeşte şi de cei care , datorită efectelor crizei financiare în Europa, s-ar putea întoarce din Spania, din Italia, din alte ţări europene. Poate că aşa este, să spunem, suportabilă cifra. Dacă este vorba însă de pierderea a 800 000 de actuale locuri de muncă din ţară, este chiar dramatic, iar această lucrare, dacă nu este gestionată cu echilibru de către guvern, va conduce la reacţii dure din partea mişcării sindicale. Până la urmă, este,sigur, interesul nostru să protejăm locurile de muncă, dar cred că este şi interesul guvernului să relanseze economia. Economia nu se relansează cu şomeri sau cu cei care sunt asistaţi social, se relansează cu oameni care lucrează în domenii de activitate care pot să refacă infrastructura România, care pot să aducă o componentă serioasă în economie.
  • Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România este o organizaţie „independentă faţă de partidele politice, de organele de stat şi de patronat”. Totuşi, de curând, aţi semnat cu PSD un adendum la protocolul de colaborare. Ne puteţi spune mai multe despre această colaborare? A intrat FRĂŢIA în PSD?
  • – Nu, n-a intrat FRĂŢIA în PSD. Această colaborare are origini mai vechi, din perioada în care partidele politice se decantau pe doctrine politice. La vremea respectivă, social democraţia a fost recunoscută de către confederaţia noastră ca fiind cea mai apropiată de , dacă vreţi, aspiraţiile noastre, ale celor care trăiesc din salariu, aici incluzând, desigur, şi pensionarii. Sigur, am avut un acord de colaborare care s-a derulat în mai multe etape, iar acum, de ultimă oră, cum aţi remarcat, am încheiat un adendum care să consolideze această relaţie de parteneriat. Noi avem un obiectiv clar: avem nevoie de sprijinul unui partid politic, al celui mai mare partid politic, în plan parlamentar şi în plan guvernamental. Protecţia locurilor de muncă, de care vorbeam mai devreme, o legislaţie cu caracter social, mai aproape de mişcarea sindicală şi de salariaţi, reprezintă un interes pe care-l declarăm şi acum. Dacă, pentru a satisface acest interes, trebuie să păstrăm o colaborare cu Partidul Social Democrat, o vom face. Eu am pus-o în dezbaterea tuturor organizaţiilor membre ale CNSRL FRĂŢIA şi am obţinut sprijinul pentru a putea avea această colaborare. Fac însă precizarea că nu există nicio modificare în statutele noastre care să arate o schimbare a strategiei noastre, o schimbare a doctrinei noastre, o subordonare a noastră faţă de acest partid politic sau faţă de oricare alt partid politic. Ne vedem fiecare de activităţile noastre, dar am declarat această colaborare care, cred eu, este în avantajul sindicaliştilor.
  • dsc_0114Nu consideraţi că, din momentul în care anumiţi lideri de sindicat primesc funcţii de conducere prin anumite ministere sau primesc locuri eligibile pentru Parlament, se produce o anumită depărtare de problemele membrilor de sindicat?
  • – Am avut şi noi această preocupare şi am încercat să aflăm dacă , promovând oameni în structuri guvernamentale sau în Parlament, există o îndepărtare a noastră de marea masă de sindicalişti. Eu cred că noi am vrut să profităm de această colaborare pentru a avea în Parlament sau în structurile guvernamentale voci ale mişcării sindicale, pentru că altfel nu facem altceva decât, din afara jocului, să încercăm să influenţăm, nu întotdeauna pe calea negocierilor, care se întâmplă în ultima perioadă să nu mai aibă sorţi de izbândă, şi, de multe ori, pe calea acţiunilor de stradă sau a acţiunilor de protest, a grevelor. Atunci, am găsit o formă suplimentară, care face ca noi să nu abandonăm nici negocierile, nici acţiunile de protest, o formă suplimentară de a orienta nişte colegi de-ai noştri, care să devină voci în interiorul sistemului. Până acum, ele au funcţionat. Vă dau exemplu pe ministrul muncii, Marian Sârbu, care este un fost vicepreşedinte al CNSRL FRĂŢIA, şi este cu neputinţă să nu recunoaştem influenţa lui majoră asupra felului în care a fost elaborat Codul muncii, un cod favorabil salariaţilor, şi la felul în care se poartă negocierile în această perioadă în care dorim protejarea locurilor de muncă şi a intereselor salariaţilor. Dacă este să trag o linie între câştiguri şi pierderi, cred că avem mai mult de câştigat din promovarea unor oameni în zonele acestor structuri.
  • hk4s5646Guvernul României negociază un împrumut cu Fondul Monetar Internaţional. Se vorbeşte de Banca Mondială, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiţii. Care este poziţia celei mai mari confederaţii sindicale din România în legătură cu acest împrumut?
  • – Iată, suntem cu o oră înainte de întâlnirea cu preşedintele Băsescu, de la Cotroceni, la care voi participa (25 martie 2009, ora 15.15, ora discuţiei noastre), şi sunteţi singura structură media cu care discut înainte de întâlnire. Cu celelalte voi discuta după întâlnire. Intenţia mea este să aflu de la preşedintele Traian Băsescu , dacă vreţi, nişte dedesubturi ale negocierilor. Experienţa noastră trecută ne arată că ele n-au fost foarte transparente. Nu ni se dau nici perspective, nu ni se spune exact care sunt condiţiile acelea dureroase şi, pentru a câştiga timp, guvernanţii şi reprezentanţii Fondului ne prezintă doar parţial ceea ce înseamnă condiţionările în ceea ce priveşte acordarea acestui împrumut. Eu voi merge cu un mesaj clar la această întâlnire, în care voi încerca să-l avem pe preşedintele Băsescu aliat în acest demers pe care-l facem, dacă vrea să relanseze economia. Dacă vrea să traverseze cu România pe care astăzi o conduce perioada de criză economică, trebuie să se gândească la relansare economică, iar aceasta se face cu protejarea locurilor de muncă şi nicidecum cu ajustări salariale. Putem să discutăm despre o presiune pe fondul de salarii atunci când vorbim de salariile foarte mari. Dacă este să fie solidaritate, considerăm că nu numai pensionarii şi cei cu salarii mici şi mijlocii trebuie să plătească costurile acestui împrumut, ci, mai ales, cei care au făcut acumulări consistente în ultimii ani.
  • dsc_0110Insist în a vă întreba, domnule preşedinte Marius Petcu. Este necesar acest împrumut pentru România? Va rezolva el problemele acestei grave crize economice?
  • – Nouă ni s-a spus, până în acest moment, că acest împrumut are un caracter preventiv, că banii nu vor fi folosiţi pentru consum, dar nu vor fi folosiţi nici măcar pentru dezvoltare. Vor fi folosiţi pentru a proteja cursul de schimb valutar. Pentru a nu fi atacuri la acest curs, care ar putea pe urmă să ducă în cascadă la inflaţie etc. Eu mă aşteptam ca un astfel de acord, şi ar fi fost mult mai important, un astfel de împrumut să se ducă direct în economia românească. Adică, o sumă aşa de mare ar fi putut cu adevărat să relanseze economia românească. Faptul că-i ţinem acolo doar să-i descurajăm pe unii care ar încerca să se joace cu cursul valutar, mi se pare mai mult un joc între bancheri şi care nu va avea efecte pozitive pentru cei care sunt îngrijoraţi astăzi că-şi vor pierde locurile de muncă.
  • Vorbeaţi de curând despre „refuzul de a plăti poliţa crizei economice generate peste ocean” şi despre măsurile de austeritate care ar trebui să-i vizeze şi pe „potentaţii României”. Puteţi să detaliaţi?
  • – Da, în mod obişnuit , astfel de crize îi afectează în primul rând pe cei care sunt vulnerabili. Noi avem categorii largi de oameni vulnerabili în România, pentru că suntem în continuare o ţară săracă. Pensionarii sunt foarte dependenţi de pensia lor, salariaţii cu salarii mici şi mijlocii sunt foarte dependenţi de aceste venituri. Este evident că acest transfer de responsabilitate pe umerii noştri nu poate fi acceptat. Ne vom bate ca să nu fim singurii care suportăm aceste costuri. Eu

      m-aştept ca , în perioada imediat următoare, când efectele crizei vor duce în continuare la pierderea locurilor de muncă, la diminuări ale drepturilor noastre, după data de 15 aprilie, când sunt preconizate negocierile cu guvernul pentru posibilele creşteri salariale pe anul 2009, ca luna Mai să fie una cu mari convulsii sociale în România.

protest-5 Domnule preşedinte, care sunt sacrificiile pe care trebuie să le mai facă românul de rând? Revin la acea cifră, vehiculată de ministrul Sârbu, de 800 000 de şomeri. Este monstruoasă!

Este adevărat, iar dacă tot vorbim de sacrificii, eu credeam că odată cu generaţia noastră s-au încheiat sacrificiile majore în România. Luând în calcul că suntem o ţară europeană şi, în care, pretenţiile concetăţenilor noştri sunt justificate, aspiraţiile lor de a fi cetăţeni europeni, cu tot ce decurge din această calitate, mai ales din pretenţiile patronale de a se presta muncă la standarde europene, dar răsplătită cu salarii româneşti, mi se pare că ar trebui să se încheie cu aceste sacrificii pe umerii celor mulţi şi să găsim o formulă, şi nu este una magică, este aceea cu care ne încurajează de fiecare dată comunitatea europeană. Există foarte mulţi bani care pot fi folosiţi de către români, dacă vom avea proiecte inteligente şi dacă vom avea voinţa politică de a absorbi aceste resurse.

hk4s5908De ce trebuie să se teamă românul, de îngheţarea salariului sau de pierderea locului de muncă? Vă întreb foarte direct. Vă pregătiţi de proteste? Veţi chema sindicaliştii în stradă, domnule Marius Petcu?

Din păcate, trebuie să spun că, astăzi, între îngheţarea salariilor şi pierderea locurilor de muncă, ca un lider de sindicat responsabil, sunt mai preocupat de păstrarea locurilor de muncă. Îmi pare rău că trebuie să o folosesc ca pe o alternativă, aş fi preferat păstrarea locurilor de muncă cu o creştere corectă, echitabilă a veniturilor salariaţilor, dar aţi pus întrebarea aşa de tranşant încât sunt obligat să vă spun că prefer păstrarea locurilor de muncă, în această perioadă de criză, şi să ne concentrăm pe creşteri ale veniturilor în a doua parte a anului, când sperăm ca lucrurile să se îmbunătăţească. În ceea ce priveşte acţiunile de protest, luni, 30 martie 2009, va fi (discuţia noastră a avut loc în data de 25 03 2009. n.red) un Consiliu Naţional al CNSRL FRĂŢIA, unde m-aştept ca nu numai sectoarele bugetare, reprezentate de Sănătate, Educaţie şi funcţionari publici  să fie  preocupate de aceste îngheţări ale salariilor, dar mai preocupaţi vor fi cei din sectoare economice care nu se confruntă cu diminuări ale salariilor sau cu îngheţarea lor, ci se confruntă cu pierderea locurilor de muncă. Cred că oamenii vor solicita în mod explicit ca CNSRL FRĂŢIA să devină mai agresivă şi în mesajele publice, şi în organizarea acţiunilor de protest.

În încheiere, domnule Marius Petcu, vă rog să transmiteţi cititorilor săptămânalului „Opinia Teleormanului”, dar şi locuitorilor Teleormanului, câteva gânduri…

În perioada aceasta destul de complicată, cred că este menirea mea, ca lider de sindicat, să transmit un mesaj optimist. Eu ştiu că solidaritatea ne dă putere şi că în momente dificile, românii, dacă ştiu să strângă rândurile, pot să depăşească orice fel de dificultate. Le transmit un mesaj de speranţă, e greu, e complicat, dar există speranţa ca noi, românii, să ieşim cu fruntea sus din această criză.

Domnule Marius Petcu, vă mulţumesc pentru amabilitatea de a avea acest dialog, dar şi pentru mesajul de speranţă adresat teleormănenilor.

Vă mulţumesc şi eu, salutări de suflet tuturor celor din Teleorman!

 

                                                        A consemnat

                                                                 Ion BĂDOI

Articole Conexe

Ultimele Articole