20.6 C
Roșiorii de Vede
joi, iunie 13, 2024

Conştiinţa şi identitatea etnică a românilor din Serbia

Conştiinţa şi identitatea etnică a românilor din Serbia

ROMÂNII DE LÂNGÃ NOI – UITAŢI DE ŢARA MAMÃ

Populaţia româneascã din Peninsula Balcanicã

Studiu uman geographic

( X VI I I )

Dr. Dorin Lozovanu

Serbia centrală şi de est

localitati-cu-populatie-romaneasca-din-serbia-de-est

Spre deosebire de situaţia minorităţilor etnice din Vojvodina, unde există toate drepturile pentru dezvoltarea etnoculturală, românii de la sud de Dunăre, unde formează areale compacte cu populaţie românească în Serbia de est, regiunea Timocului, n-au beneficiat de aceste drepturi. Lipsa unor şcoli cu predare în limba română, a mass-mediei şi publicaţiilor, precum şi politica de intimidare a identităţii româneşti au ca rezultat asimilarea mai accentuată a românilor din acest areal. Elementul etnic românesc oricum s-a păstrat, prin perpetuarea tradiţiilor, folclorului, portului popular, precum şi păstrarea limbii române sub forma graiurilor locale, fără a fi utilizată şi în formă scrisă.

Pe parcursul secolului XIX a fost atestată prezenţa limbii române în biserici, unde se oficiau slujbele pe alocuri şi în graiurile româneşti. Publicaţii în limba română au apărut sporadic în perioada interbelică, iar cel mai cunoscut devenise periodicul „Vorba Noastră”, în grai românesc timocean cu grafie chirilică care a aparut din 1944 pe parcursul câtorva ani. De menţionat că în perioada celui de-al doilea război mondial, mai ales odată cu ocuparea Iugoslaviei şi desfiinţarea acesteia ca stat, au apărut mişcări naţionale româneşti, care aveau caracter iredentist. Cristea Sandu, Gheorghe Suveică şi alţii au fost printre activiştii locali care au propagat cultura şi identitatea românească în Serbia de est. Posibil că politica oficială sârbească a încercat mereu să asimileze elementul etnic românesc, inclusiv din considerente de a evita mişcările iredentiste pro-române.

romanii-timoceni-prigoniti1

Apoi, în mod paradoxal, spre deosebire de numeroase alte etnii din Iugoslavia socialistă, românii din Serbia de est, care întotdeauna au fost într-un număr mare, n-au avut nici un fel de drepturi de emancipare etnică, fiind aproape „dispăruţi” din mozaicul etnic iugoslav.

Abia după 1990 mişcările de emancipare etnică românească au început să reapară, căpătând unele drepturi mai ales în ultimii ani. Au fost înfiinţate o serie de organizaţii culturale şi politice care au ca scop promovarea drepturilor românilor / vlahilor din regiune. Câteva publicaţii apar sub egida acestor asociaţii, cum ar fi „Vorba Noastră”, „Curcubeul Timocean”, dar şi unele cărţi.

Emisiuni radio se limitează la programele folclorice şi muzică românească locală, de altfel foarte

bogată şi creativă. Prin crearea agenţiei Timoc Press se produc şi emisiuni TV, ştiri, precum şi

documentare despre activităţile comunităţilor româneşti din regiune.

poezii-populare-de-la-romanii-din-valea-timocului

Cu părere de rău, învăţământul în limba română lipseşte cu desăvârşire, nu există nici măcar predarea facultativă a limbii române în vreo şcoală din regiune. La acest capitol chiar comunităţile mai dispersate ale aromânilor din Macedonia şi Albania, sau românii din unele localităţi din Bulgaria au mai mari succese.

Printre cele mai importante manifestări ale românilor din Serbia de est este înfiinţarea

Protopopiatului de Dacia Ripensis în 2004 de către preotul Boian Alexandrovici în satul natal Mălainiţa.

act-de-donatie-patriarhia-romana-catre-parintele-boian

Această iniţiativă a fost întâmpinată negativ de către oficialităţile Bisericii Ortodoxe Sârbe care au creat o serie de probleme şi împiedică până în prezent oficierea slujbelor în limba română. Totodată, crearea unei biserici româneşti în Serbia de est are repercusiuni asupra populaţiei din întreg arealul etnic românesc, astfel în regiunea Moravei, în satele Proşăţ şi Batinţ, ipodiaconul Iel Buobu Lui oficiază slujbe în limba română, preconizându-se înfiinţarea deja mai multor biserici româneşti.

Alături de emaniciparea religioasă în limba română, o activitate intensă este şi în rândul

formaţiunilor politice. Deja există mai multe organizaţii cu caracter politic, de a reprezenta populaţia românească / vlahă din regiune. Prima a fost Mişcarea Democrată a Românilor din Serbia, înfiinţată încă în 1993 şi condusă până în prezent de Dimitrie Crăciunovici. După o perioadă de monopol în rândul mişcărilor cu caracter etnic românesc, această organizaţie este întrecută prin activităţi de Partia Democrată a Rumânilor din Sârbie, înfiinţată de Predrag Balaşevici. Mai există o serie de partide mici, cum ar fi Partidul Vlahilor Sârbi, de orientarea radical pro-sârbească, condus de Zăichescovici, apoi Partidul Democrat Român de la Petrovăţ şi altele practic inactive.

Diversele asociaţii culturale sunt în prezent sub egida Consiliului Rumânilor din Sârbie, care a fost înfiinţat în 2007 şi este recunoscut de stat ca reprezentând interesele minorităţii vlahe din Serbia.

( Va urma )

Articole Conexe

Ultimele Articole