Tag Archive | "canalizare"

„Vom avea apă curentă şi canalizare în comună,

Tags: , , ,


Primarul comunei Rădoieşti, Ion Cioacă,  este încrezător:

 

             „Vom avea apă curentă şi canalizare în comună,

                 dar şi Cămin cultural modern şi funcţional!”

 

        

 primarul-comunei-radoiesti-ion-cioaca

Marea rivalitate dintre două echipe de fotbal, aparţinând aceleaşi comune, este cunoscută nu numai în rândul microbiştilor. S-a dus vestea de încrâncenarea cu care se luptau pe verdele gazon Rio Samba şi Steaua, ambele din comuna Rădoieşti. Imediat după ce a câştigat lupta pentru fotoliul de primar al localităţii, Ion Cioacă a chemat cele două echipe la o consfătuire deschisă, sportivă, şi le-a prezentat dificultăţile susţinerii a două echipe, dar şi avantajele unirii de forţe pentru construirea unei formaţii performante. Da, se poate spune că şi în Rădoieşti fotbalul este sportul rege, care atrage multe energii, dar mai sunt şi altele preocupările gospodarilor de aici.

Iată ce ne-a declarat primul gospodar al comunei, primarul Ion Cioacă, în legătură cu preocupările administraţiei locale pentru modernizarea localităţii, pentru asigurarea unui climat propice vieţii de zi cu zi a locuitorilor.

  • noul-parc-oaza-de-odihna-pentru-radoiesteni– „ Comuna Rădoieşi, comună pe care o administrez în calitate de primar din luna iunie 2008, are o populaţie de 2356 de locuitori şi are o suprafaţă de 3917 hectare. În registrul agricol are 1174 de gospodării, repartizate în cele trei sate din care este compusă comuna Rădoieşti: Rădoieşti Deal, Rădoieşti Vale şi Cetatea. Avem un islaz comunal în suprafaţă de 471 de hectare pe care l-am închiriat la cele două asociaţii de crescători de animale. Avem un număr însemnat de animale, aproximativ 600 de bovine şi peste 700 de ovine şi caprine. De altfel, aceasta este şi ocupaţia de bază a locuitorilor comunei, creşterea animaleleo, pe lângă cea de cultivarea pământului, puţini rădoieşteni mai fac naveta la Bucureşti sau în oraşele din apropiere, aşa cum se întâmpla în urmă cu 15-20 de ani. Sunt trei biserici în Rădoişti, „Sfântul Dimitrie, Izvorâtorul de mir”, în satul Cetatea, „Sfântul Andrei”, în Rădoieşti Vale, biserică nouă, ridicată prin efortul locuitorilor din comună, şi biserica „Sfânta Treime” din Rădoieşti Deal, care este declarată monument istoric şi care datează din anul 1817.

scoala-i-viii-din-radoiesti-dealAvem trei şcoli, două clasele I-VIII şi cu grădiniţe fiecare şi una cu clasele I-IV, cu grădiniţă , în satul Cetatea. Avem, de asemenea, un dispensar uman, un dispensar veterinar, am înfiinţat o farmacie, anul acesta, mai mult decât necesară oamenilor din comună, care nu se mai duc  cale de zeci de kilometri, după medicamentele necesare. Avem servicii de poştă şi telecomunicaţii, societăţi agricole în număr de două, una în Cetatea şi alta în Rădoieşti Vale. Avem şi 11 centre comerciale.

  • Domnule Ion Cioacă, aţi ocupat şi funcţia de viceprimar al comunei. Din luna iunie 2008, sunteţi primarul şi primul gospodar al comunei. Spuneţi-ne, în câteva cuvinte, motivele pentru care aţi hotărât să candidaţi la această funcţie. Nu era mai comod pentru dvs. să rămâneţi într-o funcţie mai uşoară?
  • – Sigur, poate era mai simplu să fiu în linia a doua, dar trebuia să încercăm şi noi, aici, în Rădoieşti, să dăm o nouă faţă comunei. Iată, din iunie, anul trecut, de când am câştigat funcţia de primar, dar şi încrederea locuitorilor,s-au reabilitat cele trei şcoli, realizându-se mai multe proiecte pentru fiecare şcoală în parte. Când am venit primar, la şcoala din Cetatea, cu clasele I-VIII, unde învaţă 46 de elevi şi 21 de copii frecventează grădiniţa, nu era apă curentă, nu era nici măcar o fântână, iar copiii veneau cu sticluţele cu apă de acasă. Am făcut fântâni, am adus apă, prin hidrofoare, în şcoală, am modernizat toaletele, am asigurat toate condiţiile pentru ca elevii să-şi întreţină igiena personală în condiţii decente. Am înlocuit vechile ferestre de la şcoală cu tâmplărie PVC cu geamuri termopan, care oferă protecţie termică şi fonică net superioare tâmplăriei clasice din lemn, mai ales că era şi degradată. Am introdus şi centrală termică cu combustibil solid, pe lemne, foarte eficientă, cu opt calorifere, fiecare sală de clasă având acum căldura necesară, pentru desfăşurarea în bune condiţii a procesului de învăţământ.
  • noua-biserica-din-radoiesti-valeDe unde aţi reuşit să faceţi rost de fonduri, domnule primar?
  • – Am sesizat forurile competente că nu putem obţine autorizaţie sanitară, iar Prefectura, Consiliul Judeţean, Inspectoratul Şcolar judeţean au venit în sprijinul nostru. Numai la şcoala din Cetatea s-au investit circa 1, 2 miliarde lei, dar am contribuit şi noi, cu bani din fondurile locale. În Rădoieşti Vale, s-a reabilitat şcoala prin zugrăveli exterioare şi schimbarea acoperişului vechi, care era din plăci de azbest, cu unul din tablă. La şcoala din Rădoieşti Deal s-au efectuat lucrări de igienizare, zugrăveli în interior şi în exterior, s-au schimbat toate uşile şi ferestrele vechi şi uzate. S-au împrejmuit şcolile din Cetatea şi din Rădoieşti Vale, s-au amenajat şi spaţiile verzi din locaţiile respective. S-au plantat pomi, s-au sădit flori şi, nu trebuie uitat să amintim, am amenajat spaţii de joacă pentru copiii şi elevii de la şcoli şi grădiniţe, dotate cu tot ce este necesar petrecerii timpului liber cu plăcere şi voie bună.

   dispensar-si-farmacie-moderne Trebuie să vă vorbesc şi despre reabilitarea Dispensarului uman, operaţiune prin care am montat geamuri termopan, l-am zugrăvit şi care este la dispoziţia locuitorilor din comună. În incinta Dispensarului, tot pentru binele locuitorilor comunei, am înfiinţat o farmacie, aşa cum vă spuneam mai devreme. Avem medic permanent, sunt asistente medicale, iar la farmacie avem farmacistă din Roşiorii de Vede, cu program zilnic. Am înfiinţat două parcuri, unul în satul Cetatea, iar altul, în Rădoieşti Vale, cu tot ce este necesar pentru odihna şi recrearea locuitorilor. Am construit şi un pod peste pârâul Tinoasa. Înainte de construirea acestui pod, pentru trecerea pârâului oamenii procedau în felul următor: aduceau o uşă de acasă, trecea animalul peste uşă, iar la întoarcere îşi luau uşa acasă. Pare de domeniul basmului, dar aceasta era realitatea! Am achiziţionat şi un buldoexcavator nou, o remorcă şi un plug de zăpadă, toate la dispoziţia primăriei, mai ales că vechiul plug era din lemn, ca în epoca de piatră! Nu am uitat nici sfintele biserici din comuna noastră. Am alocat fonduri pentru reabilitarea lor. Pentru biserica din Rădoieşti Deal, fiind monument istoric, a trebuit să obţinem toate autorizaţiile necesare şi am zugrăvit-o pe afară, am schimbat acoperişul în totalitate. La biserica din Rădoieşti Vale s-a construit o clopotniţă nouă, fiind biserică nouă, nu avea, am montat centrală termică, gresie pe jos, aşa cum am făcut şi la cea din cetatea. Am împrejmuit cimitirul din Cetatea, astfel ne-am arătat respectul faţă de înaintaşii noştri care se odihnesc acolo. Am fluidizat rigolele de-a lungul drumului judeţean prin montarea de burlane la fiecare capăt de uliţă. Am înfiinţat serviciul de pază în comună pentru asigurarea liniştii şi ordinii în comună, ce vine în sprijinul celor trei agenţi de poliţie din comună. Nu i-am uitat nici pe crescătorii de animale din comună. Am forat două fântâni pentru adăparea animalelor, am dat cu îngrăşăminte chimice pe islazul comunal, iar până vom da drumul la păşunat, vom construi şi două jgheaburi la cele două fântâni. primarul-ion-cioaca-in-dialog-cu-cetateniiVreau să vă mai spun că am făcut, pe Măsura 322, „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale“, studiul de fezabilitate pentru aducţiunea de apă curentă şi canalizare, am făcut studiul de fezabilitate şi ridicarea topo pentru asfaltare drumuri comunale. Tot aici, la această Măsură 322, pentru a câştiga puncte, am făcut studiul de fezabilitate pentru reabilitarea şi modernizarea Căminului cultural. Deocamdată, sunt în stadiul de proiecte şi le vom depune în luna mai a acestui an. Aceste proiecte vor fi în valoare de circa 2, 4 milioane de euro.zambete-si-respect-pentru-invatatura

  • vom-avea-un-camin-cultural-modernCe şanse aveţi pentru a fi aprobate aceste proiecte?
  • – Specialiştii cu care am stat de vorbă ne-au încurajat, ne-au dat speranţe că ni se vor aproba, mai ales că este vorba de mai multe componente în cadrul aceluiaşi program. Până atunci, vreau să demarăm lucrările la Căminul cultural fiindcă l-am găsit într-o stare deplorabilă, jalnică. Vreau să revitalizăm biblioteca din comună, vreau să avem activităţi culturale care să adune locuitorii în jurul actului cultural.
  • Domnule primar, vă dorim succes în activitatea dvs.

 

                                                            Au consemnat

                                                              Elena Georgescu

                                                               Ion Sălceanu

Dobrotesti

Tags: , ,


În Dobroteşti,

 

          Nu există domeniu de activitate în care să nu fie implicată   administraţia locală

 

 

  • Domnule Cristea Domnu, sunteţi la cel de-al 3-lea mandat în funcţia de primar al comunei Dobroteşti. Experienţa dvs. în această funcţie de demnitate publică se concretizează în arhitectura modernă a acestei mari comune teleormănene. Vorbiţi-ne, domnule primar, despre cele mai importante proiecte pe care le-aţi realizat în ultimii ani.

 

  • – Principala mea preocupare a fost atragerea de fonduri, mai ales atragerea de fonduri nerambursabile. Menţionez Hotărârea de Guvern 577, prin care am atras fonduri prin care am moderdsc_0206nizat drumul comunal care face legătura între satul Merişani şi satul Însurăţei al comunei Dideşti. Am continuat cu atragerea de fonduri prin programul SAPARD, reuşind să modernizăm DC-ul 48, care face legătura între Dobroteşti şi satul Tecuci, comuna Balaci. Primele fonduri au fost cele din care am investit la Merişani, de circa 5 miliarde, apoi au fost cele din programul SAPARD, de peste 24 miliarde. Am continuat acţiunea de alimentare cu apă a satului Dobroteşti din fonduri atrase în sumă de aproape 40 de miliarde. Am folosit şi banii din surse proprii pentru asfaltarea ultimul drum din Dobroteşti, cel care duce spre cimitirul localităţii. Am derulat un alt proiect, Străzi principale, chiar aşa se numeşte, prin care am reuşit să asfaltez străzi principale din Dobroteşti, în lungime de 4 Km, dar şi îmbrăcăminte bituminoasă pentru străzile satului Merişani în lungime de 2 Km, tot prin program atras, prin Hotărârea de Guvern 577 din 1997, lucrare care se ridică la peste 67 miliarde. Îmbrăcămintea bituminoasă pentru satul Merişani este încheiată , iar pentru Dobroteşti vom proceda la turnarea celui de-al doilea strat de asfalt, plus drumurile laterale, adiacente străzilor asfaltate. Am reuşit, ca prin Hotărârea de Guvern 904, prin Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, să atragem fonduri pentru alimentarea cu apă a satului Merişani, lucrare care se cifrează la circa 40 de miliarde lei, contractată cu firma Mega Electrica Bucureşti, lucrare începută în decembrie 2008 şi finalizată anul acesta, dar convenţia cu Ministerul Mediului este în curs de rezolvare. Vreau să vă spun că ne-a preocupat şi ne va preocupa şi în continuare, în actualul mandat, atragerea de fonduri. Am concretizat un proiect care vizează „Modernizare bază sportivă în comuna Dobroteşti”, este eligibil, valoarea proiectului se ridică la 7,7 miliarde lei, contribuţie proprie de 2,7 miliarde, adică 40% sunt din banii noştri.
  • Vorbeaţi, domnule primar , despre alimentarea cu apă potabilă a comunei Dobroteşti. Am dori să detaliaţi.
  • dsc_0239– În 2004, am reuşit să finalizăm lucrarea de alimentare cu apă în Dobroteşti. Am construit 3 puţuri, la o adâncime de peste 140 metri, gospodăria apei, 73 cişmele stradale, dar după 2006, după perioada de garanţie a lucrării, s-au branşat circa 1000 de gospodării. Calitatea apei este foarte bună şi este apreciată nu numai de cetăţenii comunei, ci chiar de medicii care fac periodic analiza ei. Începutul a fost cu o anumită reticenţă din partea locuitorilor comunei, mai ales pentru faptul că, în Dobroteşti, nu exista gospodărie în care să nu existe cel puţin două puţuri americane, cum le spunem noi. După ce s-au convins de calitatea apei, după cum spuneam mai înainte, foarte mulţi dogeni, aşa cum ni se mai spune nouă, au dorit să se conecteze la acest sistem modern. Vă spun doar că în Dobroteşti sunt circa 300 de locuinţe P+1 şi încă atâtea case întinse pe orizontală, cu tot confortul unei locuinţe moderne. Sunt convins că până la sfârşitul anilor 2009- 2010, aproape toate locuinţele din Dobroteşti vor fi branşate la sistemul de alimentare cu apă potabilă . Acelaşi lucru se va întâmpla şi în satul Merişani, deşi aici era o mai mare reticenţă, mai ales pentru faptul că locuitorii satului nu credeau că-şi vor permite, din punct de vedere financiar, să suporte această branşare la sistemul de alimentare cu apă. Cum i-am convins? De fapt, s-au convins singuri! După ce au văzut experienţa din Dobroteşti, nu au mai fost probleme în a-i convinge, deşi, repet, în 2004, când le-am vorbit pentru prima dată despre această posibilitate, bătrânii satului s-au împotrivit. S-au convins că numai având o apă de foarte bună calitate, cu staţie de clorinare, cu extragerea ei de la mare adâncime, le va fi şi lor bine.
  • Ce ne puteţi spune despre canalizare, domnule primar?dsc_0249
  • – Pot să vă spun că, în decembrie 2008, am depus un proiect integrat prin Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, la Direcţia Agricolă, şi a trecut cu brio, pot spune, prima treaptă. Acum, proiectul se află la experţii din Târgovişte, urmând ca după data de 4 martie 2009 să se producă vizita în teren a specialiştilor pentru a se stabili numărul de puncte şi gradul de eligibilitate. Numai proiectul pentru canalizarea satului Dobroteşti se cifrează la suma de 10 milioane euro, dar noi mizăm pe atragerea proiectului integrat , care presupune 2 milioane euro pentru canalizarea satului Dobroteşti , în lungime de 14 Km şi modernizare de drumuri, fiindcă un proiect integrat trebuie să aibă cel puţin 2 componente, şi noi am mizat pe componenta „canalizare Dobroteşti” şi „modernizare drumuri comunale”, nu uitaţi, drumuri comunale, nu de altă clasificare. Este vorba de 2 milioane euro pentru canalizare şi 500 mii euro pentru modernizarea a 1,3 Km de uliţe ale satului. Urmează , ca în perioada imediat următoare accesării acestui proiect, să extindem lucrarea şi să cuprindem cifra anterioară pentru studiul de fezabilitate care se ridică la cei 10 milioane de euro.
  • Vorbeaţi despre o bază sportivă…
  • dsc_0224– Da. Baza sportivă va fi amplasată în partea de nord a drumului judeţean 701 care face legătura Dobroteştiului cu satul Zâmbreasca. Este de tip A, aceasta presupune că va avea teren de fotbal, tribune, duşuri, cabine, teren de atletism etc.

Va fi o bază sportivă modernă, dar nu va fi doar atât. Dorim să facem o bază sportivă, tot de tip A, şi în satul Merişani. Terenul existent, din partea de vest a primăriei, îl vom moderniza, îl vom împrejmui şi vom crea o bază sportivă de tip B, care presupune terenuri de lungimi medii, teren de handbal, baschet, volei, tenis de câmp, chiar şi tenis în nocturnă, pentru că noi, în Dobroteşti, mai beneficiem de un parc, prin atragerea de fonduri, prin Fondul de Mediu, în sumă de 5 miliarde lei, cu o contribuţie proprie de 15%, ceea ce va deveni Parcul comunal Dobroteşti.dsc_0228

Foarte mulţi dogeni lucrează în străinătate, dar vin des acasă şi investesc, ceea ce câştigă, în localitatea natală. De aceea, administraţia locală a dorit să fie la înălţimea aşteptărilor lor şi a investit în confortul lor, dar pentru ceilalţi locuitori. Era mai mult decât necesar să la asigurăm un ambient plăcut, aşa cum am dorit, de exemplu, să asigurăm şi un învăţământ modern, necesar instruirii copiilor la cel mai înalt nivel. Şcolile din comuna Dobroteşti sunt modernizate, sunt reabilitate. Am reuşit să atragem fonduri de la banca Mondială, prin Inspectoratele şcolare, de circa 3 miliarde lei. Am modernizat toate şcolile, inclusiv pe cea din Bobocari, prin reabilitarea interiorului, exteriorului, dotarea cu mobilier nou a fiecărei clase, realizarea de cabinete informatice cu peste 50 de calculatoare, cabinet de chimie, biologie etc. Şcolile noastre sunt la nivelul celor din mediul urban. Sunt multe de spus, dar, în încheiere, doresc să vă spun doar atât: nu există domeniu de activitate în Dobroteşti în care să nu-şi facă simţită prezenţa administraţia locală!

Privind în jurul tău, nu poţi să spui decât atât:

Primarul Cristea Domnu are dreptate!

 

                                                        Au consemnat

                                                            Ion Sălceanu

                                                             Elena Georgescu

Arhiva

Activitate

Vizite: