Categorized | Soarta românilor

Nichita Smochină, român al Transnistriei

Posted on 27 January 2017

                       Nichita Smochină, român al Transnistriei

 

          INSTITUTUL FRAȚII GOLESCU pentru românii din străinătate

           ASOCIAȚIA CULTURALĂ PRO BASARABIA ȘI BUCOVINA

        ASOCIAȚIA EUROPEANĂ DE STUDII GEOPOLITICE ȘI STRATEGICE                     „Gheorghe I. Brătianu”

Vă invită:

Marți,  31 ianuarie 2017, ora 18:00, la CLUBUL ȚĂRANULUI ROMÂN, pentru a lua parte la evenimentul dedicat personalității lui Nichita Smochină, o evocare din seria „OAMENII TRANSNISTRIEI”.

Invitați:

Dr. Constantin CORNEANU

ISTORIC

Dr. Dorin LOZOVEANU

GEOGRAF

 Moderator:

Dr.Mihai NICOLAE

NICHITA SMOCHINĂ 

          Nichita Smochină a fost, fără îndoială, cea mai importantă personalitate a românilor din Transnistria. În acelasi timp, destinul său a fost marcat de tensiunea tragică a românilor rămaşi la est de Nistru.

          S-a născut pe data de 14 martie 1894 la Corjova, pe atunci gubernia Herson. Luptă în armata imperială, primind chiar înalta distincţie “Crucea Sfântului Gheorghe”. Este înnobilat de ţarul Nicolae al II-lea. În mai 1917 participă la “Congresul popoarelor neruse din Caucaz”, susţinînd independenţa Georgiei. La Petrograd discută cu Lenin despre autodeterminarea popoarelor. În decembrie 1917 organizează împreună cu Gheorghe Mare, la Tiraspol “Congresul moldovenilor transnistreni”, pronunţându-se pentru unire naţională. În 1918 îl găsim în Rada ucrainiană, opunându-se anexării Basarabiei de către Ucraina. De frica represaliilor se refugiază în ţară, trecând peste apa îngheţată a Nistrului.

           În ianuarie 1921 iniţiază ” Comitetul de ajutorare a românilor de peste Nistru”. Între anii 1930-1934, aflat la Paris pentru studii doctorale , desfăşoară o amplă campanie informativă în favoarea neamului său , dar şi a celorlalte  popoare captive în U.R.S.S. E urmărit de agenţii sovietici. Participă la activitatea “Comisiei minorităţilor” din cadrul Ligii Natţunilor.

          În 1933 pledează pentru admiterea comitetului refugiaţilor moldoveni din U.R.S.S. în ” Comisia internaţională Nansen”. În paralel cu activitatea politică desfăşoară o vastă activitate de cercetare istorică ţi antropologică. În ţară, îi solicită regelui Carol al II-lea să nu cedeze Basarabia fără luptă. Ion Antonescu îl propune în “Biroul Păcii”. În 1942 devinde membru de onoare al Academiei Române. După intrarea armatei roşii în ţară, este declarat duşman al sovietelor.
transnistria

             Iată doar câteva argumente care ne-au determinat să-l prezentăm – după o îndelungată uitare  – publicului larg , ca o personalitate de excepţie a istoriei noastre contemporane.

 

Arhiva

Activitate

Vizite: