Categorized | Limba română

EVANGHELIA TĂCERII Solilocvii

Posted on 10 March 2012

EVANGHELIA TĂCERII  Solilocvii

doi-ambasadori-ai-culturii-teleoranene-scriitorul-theodor-rapan-si-graficianul-damian-petrescu-paris-07092007

Poetul THEODOR RĂPAN îşi lansează ultima carte de poezie, “EVANGHELIA TĂCERII Solilocvii”, cea de-a paisprezecea şi a treia din ciclul Evangheliilor lirice, în data de 29 martie 2012, orele 17.00, la Uniunea Scriitorilor din România, “Sala Oglinzilor”, Calea Victoriei, 115, Bucureşti.

Vor vorbi despre opera lui Theodor Răpan, Tudor Opriş, Radu Cârneci, Dumitru Vasile Delceanu, Emil Lungeanu, Petru Solonaru, Marian Dumitru, Geo Călugăru, Vasile Ghinea, Nicoleta Milea, Lucian Gruia, Darie Ducan, iar actorul Eusebiu Ştefănescu va recita din poemele poetului.

PATRIA MEA E TĂCEREA ASCUNSĂ DIN TINE…

Mierea glasului mi s-a-ngroşat./ Sângele sufletului orbecăie./

Mut, trecerea lui pe bulevardul inimii/ răsună./ Demult nu mai sunt

neştiutor:/ supun rostul prezis între gresiile Cuvântului. […] Cât mai

eşti în sufletul meu nepereche?/ În bezna-aşteptării crezi că m-am

rătăcit? […] Cine mă scoală dimineaţa sub cântec-popas,/ aibă

Tăcerea gândirii sub gând./ Cine mă iubeşte cu gândul flămând,/

mută-l, Ispită, sub rouă oricând…

Patria mea e Tăcerea ascunsă din tine, astfel nu aş mai trăi cu gândul la cruciada stelelor. Vino şi vezi cum cuvintele mele se ascund definitiv în acest aşternut al înţelesurilor şi nu mă vei mai părăsi niciodată! Aici, niciun fior nu minte, nicio dimineaţă nu înşeală. Mai aproape de izvoarele sufletului ard, neîntrerupt, făclii subterane! Doar în colţul de miazăzi al inimii mele, paşii pierzaniei dansează tarantela…

Pe câmpurile de mătase ale Patriei mele cerul se înfloare de tihnă şi zbor. În ograda iubirii soarele şi luna îşi desfac nojiţele dragostei şi-n licărit de taină secundele se răzvrătesc una împotriva celeilalte. Aici nu se petrece niciun delict, nicio floare nu trădează culcuşul îmbrăţişării, nicio albină nu greşeşte urdinişul Fericirii…

Amurgurile din Patria mea sunt pline de liniştea Pădurii Nebune! Sub muşchiul palmelor Moromeţii îşi plimbă cormana de foc a-ntristării şi noaptea umblă goală prin lanul din vis. Nu se divulgă nicio înflorire, nicio lacrimă nu se şterge de pe răbojul nuferilor! Numai la mine în sat femeile îşi cos în păr, una alteia, mărgăritare de opal cu mai multe-nţelesuri…

Patria mea e plină de adîncul privirii tale, nicăieri n-am găsit gene mai frumoase şi mai abrupte decît în cumpăna apelor de câmpie, nicăieri nu m-am simţit mai în siguranţă decât în prăpastia şoldurilor tale, Lumino…

Trebuie să cunoaşteţi această Patrie sorocită de Dumnezeu cu atâtea daruri necercetate! Cărările ei mistuitoare mă rătăcesc de mine, ţărmurile ei sunt primitoare şi neotrăvite, buzele ei ascund palmierii sărutului. Nu o ştiţi?…

Nu, n-am să mor până nu o fac mireasa iluminărilor mele, nu, n-am să apun ca Luceafărul de dimineaţă până nu voi istovi ultima literă a iubirii, altfel, n-am să ştiu niciodată dacă mai sunt, dacă voi îndrăzni să răsar sub lespedea Gândului…

Patria mea e Tăcerea ascunsă din tine…

( THEODOR RĂPAN – EVANGHELIA TĂCERII Solilocvii,

Pag. 109, Editura SemnE, 2012, Bucureşti )

afis_evanghelia_tacerii-2

„Poet de o deosebită deschidere adverbială, Theodor Răpan cuprinde în discursul său liric locul ( un întreg spaţiu de rememorare cosmopolită în rezonanţă, dar familială în spirit ), timpul ( atemporal în spiritul lui, dar recuperabil prin darul reveriei), modul ( aparent direct, dar măiestrit disimulat), cauza ( gratuitatea gestului abstract, dar paradoxal revalorificat în aria subînţelesului) şi, în fine, scopul ( nedeclarat în text, dar intuit prin reprezentarea fractală a intenţiei).

Evangheliile lui Răpan vor fi 4 – până acum au apărut două: Evanghelia inimii – Anotimpuri şi Evanghelia Cerului – Zodii de poet, o a treia, Evanghelia Tăcerii – Solilocvii şi-a adjudecat foarte recent punctul final. Urmează a patra Evanghelie şi ultima: Evanghelia Apocalipsei.

Dirijând timp de 30 de ani revista de Arte şi Litere Nouvelle Europe, patronată de Comisia de Cultură a Parlamentului Europei( cel mai mare tiraj de pe Continent), am parcurs operele a sute de poeţi de pe mapamond, scriind despre circa 300 dintre ei( despre cei mai buni, bineînţeles). Din interiorul acestei lungi experienţe afirm că Theodor Răpan merită cu prisosinţă să intre în Panteonul marilor peniţăe lirice”.

GEORGE ASTALOŞ

Arhiva

Activitate

Vizite: