DECLARAŢIE POLITICĂ
DE CE TRAIAN BĂSESCU ?
Traian Băsescu este un preşedinte responsabil. Astăzi, după 5 ani la Cotroceni, T.Băsescu are mai multă experienţă politică decât avea în 2004 şi a învăţat bine unde şi care sunt „rotiţele” gripate din angrenajul instituţional al statului român. Dacă nu ar fi candidat pentru un nou mandat, preşedintele ar fi fost acuzat de laşitate. Candidatura este singurul mod prin care poate verifica sprijinul cetăţenilor.
La finalul primului mandat ca şef al statului, preşedintele T.Băsescu le poate spune oamenilor că nu a făcut niciun compromis cu Patriciu, Voiculescu şi Vântu, dar nici cu politicieni ca Iliescu, Năstase, Hrebenciuc, Vanghelie, Mazăre, Dragnea sau Oprişan. Aceştia au fost în spatele „majorităţii toxice” care a dărâmat guvernul pentru a-şi apăra privilegiile lor şi ale clientelei politice şi a bloca referendumul pentru reducerea numărului de parlamentari. Cât a ţinut de el, T.Băsescu şi-a respectat promisiunea privind lupta anticorupţie: din 2005, peste 20 înalţi demnitari au dosarele la instanţe, deşi după părerea multora dintre noi, aceste dosare merg mai greu la judecători. Parchetul General şi DNA au acţionat liber în mandatul lui T.Basescu. Poate părea mult că în cinci ani nu s-a pronunţat încă nicio sentinţă, dar în ultimii 5 ani justiţia, tîrîş-grăpiş, a început să meargă şi până la urmă îşi va face treaba.
Traian Băsescu doreşte al doilea mandat pentru a termina ceea ce a promis şi ceea ce a început, Proiectul de modernizare a României, pentru a reforma instituţiile statului, a elimina corupţia instituită prin legi imorale şi a elimina privilegiile. În primul mandat, T.Băsescu nu a avut susţinerea necesară din partea partidelor politice. Cu toate acestea, acţiunile sale au zguduit puternic „sistemul ticăloşit” care, amintiţi-vă, s-a strâns ca un arici şi a reacţionat extrem de dur, mergând până la suspendarea preşedintelui. Degeaba însă. Prin acţiunile sale s-au creat breşe serioase sistemului, tăvălugul schimbărilor nu mai poate fi oprit. „Coaliţia anti-cetăţean” formată din PSD, PNL şi UDMR încearcă din răsputeri măcar să încetinească la maxim ritmul schimbărilor, astfel ca acestea să-i „atingă” cât mai târziu posibil.
Guvernul Boc a avut voinţa politică pentru lupta împotriva „corupţiei legale”. Corupţia legală înseamnă legi speciale – pentru pensii şi salarii speciale, pentru înfiinţarea unor instituţii inutile cu mii de locuri de muncă pentru clientela politică plătite cu mii, uneori zeci de mii, de euro pe lună, privatizări cu dedicaţie, licitaţii trucate, încredinţări directe, scutiri preferenţiale de taxe, controale de faţadă care să acopere furtul, etc. – care produc inechitate şi diferenţe uriaţe în favoarea unor categorii sau indivizi privilegiaţi.
Traian Băsescu vorbeşte din 2005 de nevoia reformării statului şi a clasei politice, nu doar acum înainte de campania electorală. Desigur că s-a pricopsit cu mulţi duşmani. De câte ori însă a cerut reforma statului – de multe ori în discursuri în faţa Parlamentului – a fost acuzat că atacă Parlamentul. În 2008, când a avertizat că fondul de pensii va intra în colaps, a fost criticat că alarmează inutil populaţia, iar astăzi când se vede că luăm anual 1500 de milioane euro din bugetul de stat pentru a alimenta fondul de pensii, toţi „lătrăii” au amuţit subit.
La formarea guvernului, peste tot în Europa, mandatul de formare se încredinţează partidului cu cel mai mare număr de parlamentari. La noi, astăzi, acest lucru s-ar cuveni PD-L. T.Băsescu a făcut o concesie imensă opoziţiei care a dărâmat guvernul Boc şi a desemnat un premier independent, aşa cum au cerut PSD-PNL-UDMR. Acestea însă au încercat forţarea Constituţiei prin impunerea unui premier din partea coaliţiei stabilită în biroul firmei GRIVCO a lui Dan Voiculescu!? Să nu fi fost liberă nici una din cele peste 3500 de săli din Parlament? Exclus! De aceea, românii trebuie să ştie că relaţia Preşedinte – Parlament se stabileşte prin Constituţie, nu la sediul GRIVCO din Băneasa.
Este timpul ca o majoritate parlamentară, cea „toxică” sau alta, să voteze cât mai repede un guvern restructurat, capabil să gestioneze criza. Abia după aceea FMI va face vizita de evaluare a modului în care România respectă termenii acordului conveniţi anterior. Nu mai este un secret pentru nimeni că cel mai important instrument anticriză este acordul cu FMI şi CE în favoarea căruia preşedintele nu s-a sfiit să iasă şi să militeze activ. Cele 20 de miliarde euro care vor fi împrumutate de ţara noastră, eşalonat, până în 2011, ne ajută să depăşim criza economică mondială şi nu reprezintă o sumă greu de rambursat pentru România în stadiul actual de dezvoltare. Acest acord are două obiective:a) menţinerea monedei naţionale la un curs acceptabil, care să ajute populaţia şi să susţină exporturile şi b) finanţarea deficitului bugetar, astfel ca statul să se poată achita de cheltuielile curente, cum sunt cele pentru: investiţii, învăţământ, sănătate, ordine publică, apărare naţională, reprezentare externă şi nu în ultimul rând cele pentru plata ajutoarelor materiale, a salariilor şi pensiilor.
Traian Băsescu nu este un înger; este un om ca toţi oamenii. Cel mai mare „defect” al lui este acela că prin felul în care pune problema, te obligă să te poziţionezi: pro sau contra intereselor cetăţeanului. Asta i-a înnebunit pur şi simplu pe politicienii demagogi, pe cei obişnuiţi joace la două capete, sau să „pescuiască”, adesea ilegal, în ape tulburi. Numai că ieri, la depunerea candidaturii, a dat soarele. E semn că se vor limpezii şi apele. Vă aştept pe toţi cei care credeţi în Traian Băsescu ca, la fel ca la referendumul de demitere din 2007, să-i fiţi din nou alături spre a termina ce a început. Doamne ajută!
Alexandru MOCANU
Senator PD-L de Teleorman
21.10.2009