7.4 C
Roșiorii de Vede
marți, februarie 20, 2024

Universitatea de vară, ediția a XIX-a

IZVORU MUREȘULUI, 14-18 septembrie 2022:

Universitatea de vară, ediția a XIX-a

(I)

Complexul Sportiv Național Izvoru Mureșului, județul Harghita, a găzduit, conform tradiției, ediția a 19-a cursurilor Universității de Vară pentru liderii comunităților românești. Reunind, în edițiile anterioare, peste 2500 de cursanți, lectori, conferențiari și personalități din România și din afara granițelor țării noastre -, manifestarea a intrat în conștiința publică drept un viguros proiect cultural de anvergură națională, constituindu-se într-un veritabil „parteneriat româno-român”, atât prin participanți, cât și prin tematica abordată, una extrem de fierbinte.

Pe cât de sec, pe atât de provocator sună genericul ediției din acest an, zvârlit, parcă, sub spectrul satanist al crizelor de tot felul, fără sfârșit: „Pentru o Românie a secolului XXI unită sub semnul Tricolorului și al idealului național”.

Lucrările s-au desfășurat în elegantul și poli-funcționalul amfiteatru din Vila Drobeta, fiind deschise de Eugen Popescu, președintele Fundației Naționale Pentru Românii de Pretutindeni, moderatorul a 16 dintre cele 18 ediții derulate până în prezent.

Cel dintâi mesaj de întâmpinare a fost rostit de Mihail Tinca, primarul comunei gazdă: Voșlobeni, din care face parte Izvoru Mureșului, iar cel de-al doilea de Dragoș Burghelia, jurist, din martie a.c., noul și foarte energicul președinte al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, care a punctat decisiv, din start, afirmând că această ediție a Universității de Vară trebuie să fie una de Rezistență.

Pe un ton calm și echilibrat, convingător și de bun simț, demonstrând maturitate, cunoaștere și stăpânire în profunzime a problematicii -, senatorul Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru comunitățile românești din afara țării, a evidențiat cu nedisimulată amărăciune: „În România mai există demnitari care lucrează la strategia pentru românii de pretutindeni. De-a lungul anilor, au existat muguri, nuclee de personalități bine intenționate, dar… Din nefericire, NU avem nici o strategie pentru nici un domeniu VITAL. Vom lupta până la capăt, pentru a ne lua Țara înapoi, pentru a ne reîntoarce la NORMALITATE. Noi vedem Renașterea României ca pe o revoluție conservatoare.”.

Comandantul Inspectoratului de Jandarmerie a Județului Harghita, a mărturisit, cu vădită emoție, că primele două ediții ale acestei manifestări, din anii 1998-1999, s-au desfășurat într-un șopron al instituției pe care o reprezintă, avându-i ca protagoniști pe I. P. S. Ioan Selejan/ Ioan al Munților, episcopul ortodox al Covasnei și Harghitei, acum Mitropolit al Banatului, pe maica Miriam Oprea, stareța Mânăstirii Izvoru Mureșului, atrași cu un magnetism aparte și cu aplomb covârșitor de dr. Ioan Lăcătușu, Violeta Pătrunjel, preot dr. Sebastian Pârvu, Ioana Lăcătușu, Claudiu Bădescu, Dan Tănasă, Erich Mihail Broanăr (de la Centrul European pentru Studii Covasna-Harghita), Eugen Popescu, Daniela Soros, Laurențiu Plăieșu (Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni), col. Ioan Roman (Despărțământul ASTRA Covasna-Harghita).

Cu vădită mândrie, pentru prima sa afirmație, dar și cu obidă frapantă, pentru cea de-a doua, inspectorul șef al Jandarmeriei Harghita a reliefat: „Și noi suntem un bastion al românismului. Dar, îmi vine să plâng, că suntem prea puțin băgați în seamă, de ani și ani…”.

Deputatul Boris Volosatîi, a precizat că a predat Istoria timp de 42 de ani la Liceul „Gheorghe Asachi” din Chișinău, dintre care 32 de ani a fost și directorul acestei prestigioase unități de învățământ preuniversitar din România de peste Prut. De doi ani este deputat de Chișinău în Camera de la București, vicepreședinte al Comisiei pentru românii din afara țării. Cu vădită înfrigurare, a spus răspicat: „Basarabia trebuie să revină ACASĂ. Idealul este ca Neamul nostru să fie ÎMPREUNĂ. Să lucrăm, cu toții, în interesul statului nostru -, stat capturat de cei ce au vândut tot, începând cu sufletul. Să readucem NORMALITATEA ACASĂ. Acolo unde este o biserică românească, încă se mai vorbește românește. Mesajul nostru este cât se poate de clar: Noi, cei de peste Prut, aici suntem ACASĂ!”.

Primarul orașului Întorsura Buzăului, Paul Burdă, a menționat tranșant: „Mâinile care ajută românul sunt mai sfinte decât orice pe lume”.

Viceprimarul comunei Vâlcele, Gheorghe Cucu, a apreciat că afirmația comandantului Jandarmeriei Harghita, conform căreia îi vine să plângă, denotă o stare de lucruri extrem de gravă privind destinul românilor din inima patriei noastre.

Prezentat de moderatorul Eugen Popescu drept „sufletul Universității de Vară Izvoru Mureșului”, dr. Ioan Lăcătușu și-a destăinuit emoția, după care a precizat că primele două ediții au vizat doar românii (minoritari) din Harghita și Covasna. Această Universitate NU a fost niciodată a vreunui partid. „Indiferent cât de greu ne-ar fi, Universitatea Izvoru Mureșului trebuie să existe, pentru a asigura SOLIDARITATEA românilor de pretutindeni. Deviza și îndemnul nostru se impune să fie Prin noi înșine !. Să milităm cu ardoare pentru ca Guvernul să fie alături de noi. Totodată, să cerem să ni se raporteze asupra funcționarilor publici cu DUBLĂ cetățenie.”.

Dragoș Burghelia a mulțumit firmelor care au finanțat această ediție, organizată în condiții de austeritate, deoarece de la nivel central NU s-a obținut nici o susținere. Deși puțini, sponsorii au fost statornici și generoși, încă din anul 2000: APEMIN Borsec, Complexul Sportiv Național, Mânăstirea Izvoru Mureșului, Primăria Voșlobeni, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”…

Universitatea Izvoru Mureșului trebuie să fie asumată, de toate autoritățile, ca un proiect important dedicat tuturor românilor. Cât vom mai tolera ca Ungaria să finanțeze Universitatea de la Tușnad și multe alte manifestări pe teritoriul Transilvaniei românești ?” – a întrebat, cu năduf, Dragoș Burghelia.

Anatol Popescu: „Reprezint, aici, cei 500.000 de români din sudul Ucrainei. Vin pentru a cincea oară și nimic NU s-a schimbat în bine. Până acum, îl însoțeam pe academicianul Vasile Tărâțeanu, poet și militant român din Cernăuți, al cărui recent deces reprezintă o pierdere irecuperabilă. În ultimii trei ani, Guvernul României nu a mai acordat nici o bursă pentru elevii români ai claselor I-IV, din Ucraina. Din 17 școli cu predare în limba română, au mai rămas doar 5. Autoritățile dorm pe ele, și la București, și la Kiev. Este o rușine ca președintele României să vină de două ori în Ucraina, dar să NU dea nici măcar o dată binețe românilor, să nu-și facă timp pentru a se întâlni cu etnicii români de aici. Bucureștiul NU răspunde la nici un apel al nostru. De ani de zile, în sudul Basarabiei NU a mai sosit nici o carte în Limba Română.”

Dr. Ivo Gheorghiev, absolvent al Facultății de Medicină din Craiova, în 2003, și tot din acel an, revenit acasă, la Vidin, cel mai bătăios lider, dar cu mijloace legale, pentru românii din Timoc: „Vă mulțumesc că încă gândiți românește. Sunt surprins că autoritățile românești nu ne mai finanțează. Dacă propriul nostru guvern NU ne vrea, atunci cine ?…Trăim un adevărat genocid cultural. Cine mai vine la orele cu predare în Limba Română, în condițiile presiunilor crunte exercitate de autoritățile bulgărești ? Unde am ajuns ? Turcii ne făceau școli, pe vremea Imperiului Otoman… Culmea este că acum, în secolul XXI, plângem, însă NU ne aude nimeni. Suntem supuși unui cumplit terorism psihologic, pentru a fi scoși din Casa de Cultură „Teofana Basarab”, pe care autoritățile bulgare ne-au oferit-o legal. Dacă domnii Claudiu Târziu și Eugen Popescu NU făceau eforturi disperate, împreună cu Ambasada României la Sofia, am fi pierdut acel spațiu, vital pentru noi, cu toate că legislația din Bulgaria precizează clar că un bun o dată câștigat NU mai poate fi revendicat. Vă mulțumim, domnilor Târziu și Popescu, pentru că – grație dumneavoastră – noi, acolo, încă suntem pe picioarele noastre.”

Claudiu Târziu: „Este absolut obligatoriu ca aceste adevăruri dureroase, aceste concluzii prezentate la Izvoru Mureșului să fie însușite de GUVERNUL României. Problemele sunt, de altfel, cunoscute. Deznaționalizarea românilor din jurul granițelor este posibilă pentru că anumite facțiuni din serviciile secrete românești NU lucrează pentru România. Putem cere TUTUROR statelor să respecte drepturile românilor din Serbia, din Ucraina, Albania, Grecia, Macedonia… Deocamdată, autoritățile românești NU vor să facă nimic pentru românii din afara fruntariilor. A venit timpul să cerem, totodată, reprezentarea proporțională a românilor din afara granițelor noastre în Parlamentul României.”.

..//..

DAN LUPESCU

(Va urma)

Articole Conexe

Ultimele Articole