17.1 C
Roșiorii de Vede
joi, martie 28, 2024

STELIAN CINCĂ – 80 Iconoclast și aspru

STELIAN CINCĂ – 80

Iconoclast și aspru, precum Spiritul Olteniei

 

            …Iconoclast  și aspru  (aidoma poetului simbolist de geniu Al. Macedonski, cel ce a deschis zările poeziei românești spre sincronizarea cu poezia europeană, el însuși, poetul de pe plaiurile Amaradiei, din Pometești, Adâncata, Popeasa, Goești, luând-o uneori cu câțiva pași înaintea acesteia, inclusiv prin studii privind Logica poeziei), duduind de snagă clocotitor-vârtoasă precum arheologul cu vână ancestrală și povestașul de …poveste C.S. Nicolăescu-Plopșor -, omul de litere Stelian Cincă, ucenic întru G. Călinescu, a duhnit totdeauna NU a mahorcă, NU a resveratrol ori a lamură de prun, ci a Duh Oltenesc.

            Este o performanță emblematică, pe care foarte, foarte puțini o izbutesc, aceea de a te regăsi în Spiritul Provinciei Magna în cate te-ai născut, în cazul nostru Oltenia.

De a te regăsi, de a fi marcat profund de acest spirit și de a te osteni, o viață întreagă, să-l slujești cu credință și devotament, ținând cont de toate punctele cardinale ale valorilor autentice, inclusiv de valențele lor din lumea moralei ortodoxe, străduindu-te, concomitent, să păstrezi mereu vie memoria. Adică trecutul. Istoria.

            Toate acestea nu le-ar fi putut deprinde și exersa, cu inspirație și măsură, octogenarul nostru de astăzi: Stelian Cincă decât din filoanele aurifere și din barele de aur pur, genuin, din spațiul nostru sacru, cu zvâcniri de zăgan (vultur oltenesc), filoane ale culturii tradiționale octo-milenare, din care s-au înfiripat toate, dar absolut toate vetrele de zămislire întru limbă, cultură și civilizație ale Europei Vechi.

            Întrebându-se mereu, pe aceeași lungime de undă cu un celebru împărat-filosof din antichitate: Cine suntem ?, De unde venim ?, Încotro mergem ? -, sărbătoritul de azi și-a păstrat mereu proaspăt izbucul de apă vie al Spiritului Olteniei – adică al spiritului românesc la modul absolut, cum se exprima Arian Păunescu, al măduvei romanității noastre, cum definea Nicolae Iorga Oltenia și al epicentrului spiritului românesc, după viziunea acad. Dan Simonescu, conducătorul doctoratului profesorului Tudor Nedelcea.

L-a păstrat proaspăt și l-a mereu împrospătat, sleindu-și periodic fântânile, așa după cum făceau și fac totdeauna solomonarii noștri adevărați.

            Acest spirit de castă, voievodal, l-a moștenit, l-a amplificat și l-a perpetuat Stelian Cincă – prin rigoarea cercetărilor sale științifice, prin spiritul nou și novator de interpretare a izvoarelor documentare, prin ținta și ținuta academică, obligatoriu înaltă, precum Steaua după care mergeau cei Trei Magi din Răsărit.

Forța lui morală și creatoare, demnitatea și rectitudinea civică au avut în străfunduri bogatele valențe ale moștenirilor întemeiate pe universul rotund, armonios și plin de vlagă provenind din familia cu 13 copii a străbunicului, din aceea cu 11 copii a bunicului și din cea a tatălui (veteran și invalid al Primului Război Mondial) și, desigur, a prea-blândei, răbdătoarei și înțeleptei sale mame sale, izvoditoare a nouă copii, în șiragul de mărgăritare al acestora el, Stelian, fiind al optulea.

Fără a intra, acum, în detalii, nu mă pot abține să nu evidențiez faptul că – deși nu a fost încadrat decât vreun deceniu ca documentarist și cercetător științific în Pridvorul de Lumină care era, acum 55-60 de ani, Institutul Academiei Române din Craiova, condus de acad. C.S. Nicolăescu-Plopșor -, Stelian Cincă și-a continuat, cu admirabilă osârdie, tenacitate și dăruire această nobilă activitate și muncă de creație, chiar dacă el însuși NU s-a înțeles pe sine, NU și-a înțeles  virtuțile Crucii ce i-a fost rânduită, trăind în aburii obsesiei, poate maladive, că a fost …ostracizat la Arhivele Naționale din Craiova ori la Biblioteca Județeană Dolj.

Îl rugăm cordial, pe acest necruțător cu cei din jur, neiertător cu sine, dar distins oltean, cu înaripări de oștean al lui Mihai Viteazul și înflăcărări de pandur de-al lui Tudor Vladimirescu ori Iancu Jianu, îl rugăm pe Stelian Cincă să-și revadă drumul vieții, cu detașare benignă, cu luciditate și clarvedere, pentru a pricepe, măcar acum, la frumoasa vârstă de 80 de ani, că toți cei apropiați operei sale l-au perceput, permanent, ca pe un redutabil cercetător al literelor române, critic și istoric literar de vocație, născut, iar nu făcut, habar neavând, prețuitorii operei sale, că în cartea lui de muncă ar fi scris, după 1976, Arhivele de stat Craiova sau Biblioteca Județeană Dolj.

De peste tot a avut de învățat.

Din toate și dincolo de toate răspântiile profesionale și ale vieții, a crescut și s-a maturizat.

Chiar dacă le-a trăit ca pe tragedii incredibile ori „accidente de parcurs”, răzbunări ale unor indivizi înguști la minte, încercări/ sincope, despre care noi credem că nici nu ar fi trebuit să le ia în seamă.

Dacă nu s-ar fi damnat în el însuși, Stelian Cincă ar fi trebuit să le perceapă așa cum și sunt în realitate: Case ale Luminii, Temple ale Spiritului Național: Arhivele Craiovei, Biblioteca Județeană Dolj.

Din nefericire, NU s-a întâmplat să vadă astfel realitățile, deoarece – chiar fără să o știe – era obsedat sexual. Obsedat sexual de …Securitate, o biată instituție birocratică, prăfuită, depășită de timp, care a și făcut implozie printr-un ianuarie 1990.

Îl mai rog să nu uite că prenumele său, Stelian înseamnă „Stâlp” și provine din grecescul „stylos”, iar Sf. Stylian a fost, dintotdeauna, patronul copiilor. Adică al inocenței și purității, al duhului ludic, deloc încrâncenat ori îndurerat.

Bine ar fi să mai afle, octogenarul aniversat acum, în sala acad. Dinu C. Giurescu a Bibliotecii Județene AMAN Dolj, că tot în zi de 23 septembrie este născut universitarul George Sorescu, scriitor cvasi-total, fratele mai mare și „mentorul școlit” al lui Marin Sorescu. George Sorescu împlinește, tot astăzi, 23 septembrie, 92 de ani.

Și bine ar fi să se împărtășească Stelian Cincă de adevărul că a văzut lumina acestei lumi în aceleași zi, lună și an cu Junko Tabei, celebră alpinistă japoneză, prima femeie din lume care a cucerit nu numai Everestul (după ce a trebuit să aștepte decenii până a căzut zidul misoginismului !), ci și celelalte șase cele mai înalte piscuri montane, câte unul pe fiecare continent al Terrei., dintre care amintim: Fuji, MaternHorn (în Alpii Elvețieni),Vinson (în Antarctica) și Puncark Jaya (în Indonezia).

Constelația sub care s-au născut a făcut ca, la cumpăna dintre milenii, amândoi să lanseze câte un proiect ecologic de impact major: Junko Tabei – pornind de la degradarea mediului din Everest din pricina deșeurilor (a militat și a realizat primul incinerator pentru arderea gunoaielor lăsate de alpiniști pe „acoperișul lumii”), iar Stelian Cincă – strategia națională „Dunărea VIE”.

Aidoma poetului-filosof din Lancrăm, de sub adierea feeric-spectrală a Râpei Roșii, Lucian Blaga -, Stelian Cincă a căutat, caută de o viață și va căuta în veacul vecilor „apa din care bea curcubeul”. Adică desăvârșirea.

Târziu, spre capătul drumului, îl rugăm pe eroul tomului de valoare excepțională „DESTIN ZBUCIUMAT. Profesorul Dr. STELIAN CINCĂ la 80 de ani” (Buzău, EditGraph,  2019, 430 de pagini format B5) – conceput și redactat la modul super-profesionist de universitarul Aurel Pentelescu (n. 28 noiembrie 1939), doctor în istorie – să mediteze asupra cheii de boltă a vieții sale în care, fără să o bănuiască vreodată, a respectat cu strictețe isihastă și fervoare benedictină chintesența din afirmația dinastică: „Lumea de mâine NU va putea exista fără morală, fără credință și fără memorie”, verdict ce aparține nonagenarului și nefericitului nostru rege Mihai I, personaj de extracție și condiție shakespeareană.

DA, viața, activitatea complexă și toată creația lui Stelian Cincă dovedesc, cu asupra de măsură, că domnia sa a respectat morala, credința și memoria – cu care l-a însemnat, încă de la naștere, Marele Mister Universal: Demiurgul, Unicul nostru Creator, Atotștiutor și Atotfăcător.

În final, urarea oltenească:

La mulți ani cu sănătate,

Noroc și belșug în toate –

Să vă meargă ca pe roate

Cu dușmanii toți pe spate

Și iubiri îngemănate !

..//..

                                                                        DAN LUPESCU

Craiova, Luni, 23 septembrie 2019

 

Articole Conexe

Ultimele Articole