24.6 C
Roșiorii de Vede
vineri, iunie 21, 2024

ROMÂNII DE LÂNGÃ NOI – UITAŢI DE ŢARA MAMÃ

ROMÂNII DE LÂNGĂ NOI – UITAŢI DE ŢARA MAMĂ

 

Populaţia românească din Peninsula Balcanică.

Studiu uman geographic ( VI)

                                                         Dr. Dorin Lozovanu

 

 

 

O a treia ramură a slavilor de sud este reprezentată de vorbitorii limbii bulgare.

f) Bulgarii sunt o etnie slavă ce au preluat doar etnonimul de la o populaţie turanică. Substratul

acestora este reprezentat, tot, de populaţia tracă băştinaşă, fapt recunoscut, în ultima vreme, de majoritatea cercetătorilor bulgari. Componenţa turanică nu a fost atât de importantă, cum s-ar părea. Bulgarii au asimilat şi o mare parte din populaţia romanizată ce există pe acest teritoriu, proces ce mai continuă şi astăzi prin asimilarea poulaţiei răzleţe de dacoromâni şi aromâni.

Majoritatea bulgarilor sunt creştin-ortodocşi, iar limba bulgară utilizează, exclusiv, grafia kirilică,

aceasta avându-şi originea anume pe acest teritoriu.aromanii

În cadrul bulgarilor se disting unele grupuri etnografice, cum ar fi şopii (şopti), care prin trăsăturile lor antropologice indică o componenţă turanică mai importantă sau pomacii (pomaţi), care nu sunt altceva decât bulgari musulmani (suniţi). Pomacii locuiesc mai mult în zona montană Stara Planina sau Rodopi.

Ei spre deosebire de musulmanii bosniaci, datorită unei altfel de politici dusă de Bulgaria, nu s-au format într-o etnie distinctă faţă de bulgari. De menţionat este faptul, că există şi bulgari romano-catolici (numiţi pavlikeni) dar într-un număr mai mic.aromanii-nr-grecia

Numărul bulgarilor se ridică la 10 milioane persoane, ei alcătuind circa 85 % din populaţia

Bulgariei, până la 2 % din populaţia R. Moldova, sub 1 % în România, Serbia, Turcia, Ucraina, Grecia şi alte state.

g) Macedonenii sunt consideraţi de mulţi specialişti dar mai ales de către bulgari ca fiind o parte

componentă a poporului bulgar. Slavii din R. Macedonia s-au consolidat într-o etnie distinctă, abia, după cel de-al doilea Război Mondial. Limba vorbită de aceştia este un dialect a limbii bulgare dar, care are norme literare proprii, utilizând varianta sârbă a grafiei kirilice. Macedonenii nu au avut o conştiinţă naţională puternic exprimată. Acest etnonim, mai bine zis, nume dat după o regiune istorico-geografică, este utilizat şi de celelalte etnii din Macedonia: greci, albanezi, turci, ţigani şi, în special, de către aromânii din această provincie istorică. Acest fapt stârneşte numeroase confuzii. Macedonenii slavi sunt în proporţie de 80 % creştin-ortodocşi, în rest mai numeroşi fiind torbeşii, macedoneni de religie musulmană. Numărul macedonenilor se ridică la 2 milioane persoane, ţinând cont şi de populaţia slavă din Macedonia Egeică (Grecia), precum şi de minoritatea slavă (bulgaro-macedoneană) din Albania. De o minoritate macedoneana în Bulgaria este dificil de vorbit, aceştia considerându-se bulgari macedoneni.

Colonişti macedoneni mai există în Vojvodina şi Croaţia.istro-romanii

Pe lingă aceste etnii slave, care îşi au entităţi statale proprii, mai există şi unele grupuri etnice, mai puţin numeroase, în special, în provincia Vojvodina.

O etnie sud-slavă se consideră şi bunjevci (bunievţii), care locuiesc în nordul Vojvodinei, printre

maghiari. Aceştia sunt majoritar romano-catolici, publică reviste şi cărti în dialectul lor, în grafie latină.

S-ar părea, că iniţial au avut şi o componentă românească, peste care s-au suprapus elemente slave şi maghiare. Numărul lor este de circa 20000 persoane.

Rusinii fac parte din subgrupa slavilor estici, sunt în număr de peste 17000 în Vojvodina.

Alături de aceştia în Vojvodina mai locuiesc slovaci, cehi, sokci şi ukraineni.

Un caz interesant îl reprezintă şi cel al persoanelor recenzate ca iugoslavi. Astfel, persoanele ai căror părinţi erau de etnii diferite, erau declaraţi „iugoslavi”, dacă părinţii nu erau împotriva acestei decizii.

Acest fapt poate fi şi ilogic, pentru că o persoană cu un părinte albanez sau român şi cu alt părinte

maghiar sau turc, devenea iugoslav fără ca să aibă vre-o componentă slavă la origine.

Aceşti iugoslavi sunt de diferite religii, predominând ortodocşii, ei acomodându-se în mediul

majoritar, cel mai frecvent.

2. Grupa romanică în Peninsula Balcanică cândva a avut o importanţă mult mai mare. Această

lucrare vizează anume populaţia romanică, reprezentată de românii în Peninsula Balcanică. Dacă am include aici toată populaţia românească, numărul acestora s-ar ridica la 25 milioane. Fără a insista asupra românilor din România sau alte regiuni, ne vom referi succint la românii din Peninsula Balcanică.megleno-romani

Estimarea numărului acestora este dificil de făcut. După date semioficiale, susţinute doar în România, în toate statele balcanice numărul românilor (inclusiv al aromânilor) s-ar ridica la peste 3 milioane.

Majoritatea cercetătorilor, în special filologii, împart subgrupa romanică orientală, reprezentată de români, în patru mari ramuri: dacoromâni, aromâni, megleno-români, istro-români. Ca număr şi grad de asimilare aceştia diferă foarte mult între ei.

Dacoromânii stau la baza poporului românesc şi a limbii literare. În cadrul acestora există şi

diferenţieri regionale, uneori importante. Aceştia alcătuiesc majoritatea populaţiei în România (89 %), şi în R. Moldova (75 %). Un important număr de dacoromâni există în Ucraina, parţial recunoscuţi, în Serbia, recunoscuţi doar în Vojvodina; Bulgaria cu un număr oficial puternic diminuat (circa 10000), în Ungaria şi Croaţia numărul acestora este mai mic.

Ca religie, majoritatea de peste 95 % o constituie creştin-ortodocşii. În Transilvania mai există şi

greco-catolici, în trecut au fost mai numeroşi; precum şi romano-catolicii, inclusiv în Moldova. Doar românii din Croaţia şi Ungaria sunt majoritar romano-catolici.romanii-in-balcani

Cea de-a doua ramură românească ca importanţă şi număr este reprezentată de aromâni. Aceştia nu sunt pe deplin recunoscuţi în nici un stat. Numărul lor real este greu de precizat, datorită procesului intens de asimilare la care sunt supuşi. Procentual, după date mai reale dar neoficiale ei ar reprezenta 0,1 % din populaţia Bulgariei şi peste 5 % în Albania, R. Macedonia şi Grecia. Dialectul acestora mai este folosit pentru publicaţii şi slujbe religioase dar a devenit mai mult o „limbă de bucătărie” din cauza slabei utilizări în alte domenii. Aromânii sunt creştini-ortodocşi.

Meglenoromânii sunt mult mai puţin numeroşi, în jur de 5000, după cele mai veridice estimări. Ei

locuiesc într-o regiune mică din nordul Greciei şi sud-estul R. Macedonia, lângă râul Vardar, numită Meglen.

Istroromânii, în general, nu prezintă importanţă decât pentru etnologi şi lingvişti, numărul lor atât

de mic (până la 1500 persoane) ne indică pericolul de dispariţie ca entitate etnică a acestora în timpuri apropiate.

Mai exista şi un număr mic de italieni în Slovenia şi Croaţia.

                                                      (Continuare în numărul viitor)

Articole Conexe

Ultimele Articole