15 C
Roșiorii de Vede
vineri, mai 24, 2024

PROIECT DE ŢARĂ

                                                SFATUL ŢĂRII-2

                                              PROIECT DE ŢARĂ

 romania -

 

           Biroul permanent al Sfatului Ţării-2 propune un proiect nou de Ţară: crearea Statului Comun România-Republica Moldova.

Declaraţia respectivă a fost discutată pe larg la şedinţele Biroului, în cadrul filialelor Sfatului Ţării-2 din localităţi, la întâlnirile membrilor Sfatului Ţării-2 în diverse colective, cu sugestia să fie prezentată organelor de conducere din cele două state româneşti.

Formarea Statului Comun România–Republica Moldova ar însemna o integrare rapidă şi legală în Uniunea Europeană, ar corespunde deciziei unanime a Parlamentului RM din aprilie 2005 de aderare la UE.

Statul Comun România-Republica Moldova va lua naştere printr-un tratat internaţional. Menţionăm că subiect de drept internaţional poate fi doar federaţia de state, restul formelor de asociere nu creează structuri statale care pot deveni subiecte de drept internaţional.

Asociaţiile de state pot fi: statul unitar format prin contopirea a două sau mai multe state; federaţia de state; confederaţia; uniunea reală şi uniunea personală.

Exemple de federaţii: SUA, Brazilia, Mexic, Australia, Germania, Austria, Belgia, Elveţia, Canada… (a noua parte din statele    lumii unde trăiesc circa o treime din populaţia Terrei). Pentru o astfel de asociere sunt specifice o constituţie şi o conducere federale cărora li se subordonează constituţiile şi conducerile statelor componente.

Confederaţii: Elveţia între anii 1815 şi 1848 (se transforma apoi în stat federal), Confederaţia germană între anii 1815 şi 1871, Commonwealth-ul începând din 1947, este o „confederaţie extrem de suplă, dar extrem de slabă”, având ca organe comune doar Coroana şi Conferinţele periodice ale şefilor de guverne, Confederaţia dintre „Franţa şi popoarele teritoriilor sale de peste mare, care s-au decis să-şi aleagă calitatea de membrii ai comunităţii” (Constituţia franceză din 4 octombrie 1958), Republica Arabă Unită (uniunea dintre Egipt şi Siria 1958- 1961), Uniunea dintre Tanganyka şi Zanzibar începând din 1964, CSI şi UE. Confederaţia are doar un organ comun reprezentativ.

Uniunea reală are un conducător comun (de obicei un monarh) şi alte organe comune: Uniunea Norvegiano-Suedeză între anii 1815 şi 1905, Uniunea Islando-Daneză între anii 1918-1944, Uniunea Moldovei şi Munteniei (Principatele Unite, din 1862 până la formarea Statului Unitar Român), Uniunea Austro-Ungară între anii 1867 şi 1916.  

           Uniunea personală are doar un monarh comun; regatul Poloniei şi marele ducat al Lituaniei din secolul XV, Anglia şi Hanovra între anii 1714 şi 1873, Belgia şi Congo între anii 1815 şi 1908, Uniunea personală realizată de Mihai Viteazul de la 1600 şi „Mica Unire” de la 1859, care a durat până în anul 1862.

  1. Asociaţiile de state (cu excepţia statului unitar şi federaţiei) sunt forme ale vieţii internaţionale care ţin numai de competen- ţa statelor componente şi au între ele doar raporturi de drept internaţional şi nu de drept constituţional (drept intern).
  2. Înfiinţarea unor astfel de asociaţii se face printr-un act juridic ce rezulta din:
  3. Două legi interne

sau

  1. Un tratat internaţional (încheiat între cele două state). Este esenţial de subliniat că acestea nu aduc atingere Constituţiei, deci nu va fi necesar un referendum.
  2. Scopul înfiinţării unor astfel de structuri îl constituie apărarea unor interese comune: securitatea internaţională, propăşirea economică, interese financiare, diplomatice etc. Menţionez că aceste interese sunt definite de către cele două state componente.
  3. Se impune de subliniat faptul că odată constituită o astfel de asociaţie de state, statele componente îşi păstrează independenţa, suveranitatea şi statutul de subiect internaţional. De asemenea statele membre au dreptul de a ieşi din asociaţie respectând prevederile actului juridic de constituire.
  4. Pentru ca asociaţia să funcţioneze, este necesară înfiinţarea unui organ colectiv reprezentativ – OCR –, care se va numi Sfatul Ţării, alcătuit din delegaţi ai celor două state. OCR ia hotărâri numai în domeniile de interes comun stipulate în actul juridic de înfiinţare.
  5. Subliniem că organul colectiv reprezentativ care se va numi Sfatul Ţării nu se identifică cu Sfatul Ţării-2, fiind alcătuit din reprezentanţi ai celor două state, care vor avea misiunea să realizeze propunerile făcute în Declaraţie.
  6. OCR se formează pe baza reprezentativităţii şi adoptă hotărâri prin consens (unanimitate de voturi). Existenţa dreptului de „părţi egale” şi votul să fie majoritar.
  7. hotărârile OCR devin obligatorii pentru membrii asociaţiei numai după ce ele sunt ratificate de către parlamentele celor două state.
  8. Pornind punctul nr. 5, OCR nu are suveranitate, nu subordonează alte organe ale celor două state. De aceea, un stat membru poate participa la această asociere doar cu o parte a teritoriului său! Nu există niciun impediment juridic pentru aceasta.
  9. Ţinând seama de un anume grad de instabilitate determinat de dreptul de veto, dreptul de a părăsi asocierea şi obligativitatea ratificării hotărârilor, aceaste asociaţie de state va evolua relativ de repede într-un stat federal şi apoi într-unul unitar sau se va desfiinţa.
  10. Adversarilor Unirii care flutură sperietoarea federalizării României prin reunirea Republicii Moldova cu aceasta, le amintim că integritatea teritorială a României e garantată prin stipulările Acordurilor şi Tratatelor încheiate cu Uniunea Europeană şi NATO (Transilvania având la ora actuală o popula- ţie de circa 7 milioane, dintre care doar 1,3 milioane sunt unguri).
  11. Amintim faptul unanim recunoscut că Unirea din 1918 a salvat sute de mii de vieţi omeneşti (care se aflau în faţa pericolului de moarte declanşat de bandele bolşevice, de armata ţaristă în derivă etc.). De aceea formarea Statului Comun România–Republica Moldova ar garanta în primul rând o siguranţă pentru toţi concetăţenii noştri.

                                                                                         Nicolae DABIJA

                                                                                   preşedintele Sfatului Ţării-2

 Nicolae-Dabija

 

 

 

 

 

 

 

                                      DECLARAŢIE

                        PROPUNE CREAREA STATULUI COMUN

                                ROMÂNIA – REPUBLICA MOLDOVA

 

Aprobat de Biroul Permanent al Sfatului Ţării-2

10 iunie 2016

 

SFATUL ŢĂRII-2,

constituit în urma votului liber exprimat la 27 martie 2016, la Palatul Naţional „Nicolae Sulac” din Chişinău, de către cei 1725 de delegaţi din toată ţara,

AVÂND ÎN VEDERE

trecutul milenar al poporului nostru în spaţiul istoric şi etnic al devenirii sale naţionale; precum şi tendinţele lui seculare de re- întregire;

ŢINÂND SEAMA

de procesele ireversibile ce au loc în Europa şi în lume de democratizare, de afirmare a unităţii naţionale şi de edificare а statelor de drept;

AVÂND ÎN VEDERE

legislaţia Româ- niei privind minorităţile etnice, considerată cea mai avansată şi oferită drept exemplu de către instanţele europene;

 CONSTATÂND

că timp de un sfert de veac tânărul stat R. Moldova а avut о evoluţie contrară năzuinţelor poporului, caracterizată printr-un nivel extrem de periculos al sărăciei, printr-o corupţie endemică fără precedent, care se poate răspândi oricând în regiune, printr-un exod acut al populaţiei, ca şi prin prezenţa unei armate străine pe teritoriul naţional;

FIIND CONŞTIENT

de responsabilitatea şi obligaţiile noastre faţă de generaţiile precedente, actuale şi viitoare;

APRECIIND,

din aceste considerente, că este momentul săvârşirii unui act de dreptate, în concordanţă cu întreaga istorie a poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional

 STATUL COMUN

va fi о asociaţie a două state suverane, independente, unitare şi indivizibile.

STATUL COMUN

va lua naştere printr-un tratat internaţional, bazat pe principiile şi normele unanim recunoscute de dreptul internaţional, legislaţia Republicii Moldova, a României şi normele Uniunii Europene, semnat de preşedinţii celor două state şi ratificat de parlamentele statelor membre.

STATUL COMUN ROMÂNIA – REPUBLICA MOLDOVA

îşi propune realizarea următoarelor obiective commune:

– Respectarea „Declaraţiei universale a drepturilor omului” şi а drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului prevăzute în constituţiile statelor membre;

– Asigurarea securităţii naţionale;

– Consolidarea statului de drept şi intensificarea reală a luptei cu corupţia;

– Propăşirea economică, care are drept rezultat direct eradicarea sărăciei;

– Armonizarea politicilor financiar-bancare

– Armonizarea politicilor externe (ambasade comune, puncte vamale comune etc.);

– Armonizarea politicilor sociale (creşterea nivelului salariilor şi pensiilor cetăţenilor Republicii Moldova la nivelul celor existente în dreapta Prutului etc.), educaţionale (programe de învăţământ comune, manuale comune, schimb de profesori, echivalarea de diplome etc.), culturale (bazate pe unitatea spaţiului cultural românesc) şi ecologice.

PENTRU BUNA FUNCŢIONARE a statului comun:

– se va constitui un ORGAN COLECTIV REPREZENTATIV, care se va numi SFATUL ŢĂRII

atribuţiile şi împuternicirile SFATULUI ŢĂRII vor fi stabilite în cadrul tratativelor dintre cele două state şi vor fi stipulate într-un instrument juridic separat (acord, regulament etc.).

Ţinând cont că la momentul actual, din mai multe considerente, Republica Moldova se află într-o stare extrem de dificilă, fiindu-i ameninţată chiar existenţa ca stat, considerăm că prin realizarea modelului propus vom deschide о perspectivă stringent necesară de revenire în spaţiul istoric şi etnic al poporului nostru, care garantează şi urgentează integrarea noastră în Uniunea Europeană.

AŞA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

Sfatul Ţării-2

Articole Conexe

Ultimele Articole