Femeia – un argument al libertăţii
Aniversarea celor 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova a prilejuit oamenilor de cultură din cel de-al doilea stat românesc să zidească evenimente ce se vor constitui ca adevărate repere în conştiinţa românilor de peste Prut. Astfel, pe lângă manifestările obişnuite în astfel de ocazii sărbătoreşti ( concerte de muzică tânără, expoziţii, întreceri sportive cu participare de masă, paradă militară etc), la Chişinău s-a dorit să se aducă un omagiu limbii materne şi femeii basarabene. Astfel, în data de 29 august, orele 11.00, la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, s-au lansat două cărţi de excepţie:
„Femeia – un argument al libertăţii„, volum coordonat de Elena Prus şi Iurie Colesnic şi „Confusio identitarum” de Ana Guţu.
Iată cum este prezentat în presa de la Chişinău evenimentul cultural: „Confusio identitarum” reprezintă o culegere de articole pe tema identităţii din perspectiva lingvistică şi conţine 3 articole in limba română, 3 articole în limba franceza şi un articol în limba spaniolă. Toate articolele au fost subiecte de prezentări în cadrul diferitor conferinţe ştiinţifice internaţionale. „…În calitate de fenomen universal ce defineşte umanitatea în esenţa sa primordială – limba, purtătoare de raţiune, va face şi-n continuare să curgă multă cerneală înainte de a-şi divulga secretele cele mai ascunse şi cele mai evidente„, scrie Ana Guţu.
Studiul „Femeia – un argument al libertăţii” include materiale preponderent inedite, conţinând portrete reprezentative ale spaţiului basarabean în cei 20 de ani de independenţă a Republicii Moldova, cum ar fi Lidia Istrati, Leonida Lari, Ala Mândâcanu, Iuliana Gorea-Costin ş.a. Pe urmele compatrioatei Eufrosinia Kersnovskaia, – monument de verticalitate, rezistenţă şi crez naţional păstrat şi în exilul siberian, vom găsi portretele liderilor politici actuali – Corina Fusu, Ana Guţu sau Zoia Jalbă, ale căror credo este istoria în devenirea sa: lupta continuă!
„Trasee exemplare basarabene au fost înscrise de personalităţi din zone diferite, care contribuie semnificativ la deschiderea de perspective noi, cum ar fi Alexandrina Rusu, Olga Căpăţâna, Lidia Kulikovski, Natalia Vrabie, Lidia Novac, Viorica Postolachi, Raisa Pădurean ş.a. Personalităţi din lumea culturii, cum ar fi scriitoarea Lucreţia Bârlădeanu, dar şi, din generaţia mai tânără, artista plastică Cezara Kolesnik, au contribuit la promovarea imaginii Republicii Moldova pe plan internaţional”, scriu Elena Prus şi Iurie Colesnic, cei doi distinşi coordonatori ai volumului în Argumentul deschizător de carte.
Emanciparea femeii rezidă in ideea, susţinută de autorii care au colaborat la acest volum, că traseul ei anevoios de afirmare a capacitat forţa morală a profilului său. Nu s-a putut cuprinde tot ce are mai valoros Republica Moldova la această temă, de aceea autorii speră ca acest volum să întregească, dar şi să poată fi continuat prin galerii de femei-simbol în viaţa spirituală basarabeană.”
Pornind de la ceea ce spunea Juliet Mitchell despre femeie ca fiind o creaţie culturală , dar şi cea mai lungă revoluţie, istoricul Iurie Colesnic, maestru al literaturii şi Doctor Honoris Causa al Universităţii Umaniste, scrie despre femeia basarabeană şi despre vocaţia ei înnăscută pentru libertate. Scriu despre femeile din Basarabia Ala Mândâcanu, Valentina Enachi, Dragoş Vicol, Alexandru Rusu, Marcela Mardare, Ion Bădoi, Lucreţia Berzintu şi mulţi alţi publicişti de prestigiu. Despre lansarea celor două cărţi şi despre interesantele luări de cuvânt vom scrie în zilele următoare. Cu acest prilej, din partea Săptămânalului „Opinia Teleormanului” au fost acordate Diplome de Merit unor importante personalităţi ale Basarabiei, ( Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă, Elena Prus, Alexe Rău, Raisa Pădurean, Nicolae Dabija, Corina Fusu, Zoia Jalbă, Vasile Tărâţeanu, Eleonora Cercavschi, Svetlana Iarmuratii şi Dorin Lozovanu)”pentru contribuţia deosebită la apărarea şi înălţarea Limbii Române, la păstrarea identităţii naţionale şi promovarea remarcabilă a românismului în lume” iar directorul fondator a rostit în faţa unei asistenţe de înaltă ţinută culturală şi patriotică „Laudă apărătorilor PATRIEI MELE – LIMBA ROMÂNĂ”.
Despre femeia basarabeană, aflată în primele rânduri ale luptei pentru Limba Română, am scris şi voi mai scrie cu respect şi admiraţie. Ea, femeia basarabeană, întruchipează în cel mai profund mod înţelepciunea şi libertatea următoarelor gânduri: „Eu devin liberă, în adevăratul sens, doar în virtutea libertăţii altora, astfel încât libertatea mea devine mai mare şi mai profundă cu cât numărul de oameni liberi din jurul meu este mai mare şi libertatea lor este mai extinsă şi mai profundă”
Ion BĂDOI
