Proiectul Legii Sistemului Unitar de Pensii, aprobat de Guvern

Mai întâi, câteva întrebări legitime la care trebuie să răspundem:

Bugetul de pensii este alcătuit din banii pe care-i plătesc salariaţii, în timpul activităţii lor de muncă, la bugetul de pensii.

Bugetul de stat este alcătuit din impozitele şi taxele, altele decât cele pentru contribuţiile de asigurări sociale.

Ca să se poată plăti pensiile în România, în momentul de faţă, trebuie să împrumutăm bani de la bugetul de stat( adică din impozitele şi taxele pe care românii le plătesc pentru infrastructură, educaţie, sănătate, apărare şi aşa mai departe) la bugetul de pensii. Și asta numai ca să se poată plăti pensiile la actualul nivel. Astfel, în 2009 bugetul de stat a împrumutat bugetul de pensii cu peste 1,5 miliarde de euro, iar în 2010, cu 1,8 miliarde de euro. De aceea, Guvernul propune Parlamentului o lege unitară a sistemului de pensii publice din România.

Pentru a putea asigura şi susţine sistemul de pensii publice, pornim de la principiul contributivităţii – un principiu corect, sănătos, echitabil şi care asigură sustenabilitatea sistemului de pensii din România. Contribuţie mai mare pe parcursul activităţii de muncă la bugetul de pensii, înseamnă o pensie mai mare; o contribuţie mai mică înseamnă o pensie mai mică. Aplicarea principiului contributivităţii înseamnă eliminarea privilegiilor şi discriminărilor care există în momentul de faţă în sistem.

De asemenea, existenţa a peste 80 de acte normative care reglementează, într-o formă sau alta, sistemul de pensii nu mai poate fi acceptată.

Avem, de asemenea, un raport profund inechitabil între cea mai mică pensie şi cea mai mare pensie din sistemul public de pensii din România. Raportul este de 1 la 100. Cu alte cuvinte, cea mai mică pensie din România este de 350 de lei şi cea mai mare este de 37.000 de lei, de peste 100 de ori mai mare.

Ne confruntăm şi cu o creştere frauduloasă a pensionărilor de invaliditate. Dacă în 2001 erau 600.000 de persoane care beneficiau de pensii de invaliditate, în 2009 sunt 900.000 de persoane, o creştere de aproape 50%!

Totodată, avem de-a face cu o triplare anuală a numărului de pensionări anticipate (115.000 de pensii anticipate parţiale în 2009).

1. Scad pensiile?

• • Nu scade nicio pensie, cu excepţia unora dintre pensiilor speciale, care vor fi recalculate în termen de 5 luni de zile ţinând cont de principiul contributivităţii. De ce nu scade nicio pensie din sistemul public de pensii, în afara de cele speciale? Pentru că numai acestea nu respectă principul contributivităţii, din acest motiv toate pensiile speciale vor fi recalculate.
  • În România, sunt astăzi aproximativ 5.800.000 de pensionari. Dintre aceştia, în jur de 180.000-200.000 beneficiază de pensii speciale. Aproximativ 85% din cei care au pensii speciale – poliţia, armata- nu vor avea pensia diminuată în urma recalculării.
  • Nu va fi  diminuată pensia socială minimă. Ea se va aplica în continuare şi va fi indexată, anul acesta, cu valoarea inflaţiei. Indexarea pensiei cu 100% rata inflatiei are rolul de a garanta o putere de cumpărare constantă a pensionarilor cu venituri foarte mici.
  • Din simulările efectuate pe diferite categorii de personal a rezultat că, de exemplu, în cazul militarilor, pensiile până în jur de 3.000 de lei nu scad, ba chiar în cazul pensiilor cu valori în jur de 1.500 lei se vor înregistra cresteri. Proiectul de lege nu prevede pragul de 3.000 lei, ci acesta este o constatare din timpul simulărilor.
  • Scăderea cuantumurilor pensiilor speciale în urma recalculărilor se datorează faptului că, acest cuantum a fost stabilit nu după principiul contributivităţii, ci ca procent din veniturile pe care le-a avut o persoană în ultima lună de activitate. Şi la legea salarizării unice s-a avut grijă ca cei din Justiţie, Armată, Poliţie, să fie urcati spre vârful grilei, în cadrul raportului de 1-12. Asta şi pentru că ei au parte de anumite incompatibilităţi, nu pot desfăşura alte activităţi decât cele pentru care sunt angajaţi. Având venit mare, şi contribuţia va fi corelată cu venitul, iar pensia rezultată va fi evident mai mare.  (De exemplu, la Justiţie, când s-a făcut legea salarizării unitare sporul de 65% a fost introdus în salariu, tocmai pentru ideea că vor avea salariu mare şi vor avea o contribuţie mare la pensie şi de acolo să aibă o pensie pe măsură.)
  • Din recalcularea acestor pensii speciale şi din celelalte măsuri cuprinse în lege(ex. creşterea vârstei de pensionare, lărgirea bazei de contribuţii, etc.) se asigură o creştere a bugetului de pensii cu 500-800 milioane de euro anual.
  • Dincolo de această lege a sistemului unitar de pensii publice, pot exista situaţii când, în Parlament, pentru recunoaşterea unor merite excepţionale, să se adopte unele sporuri sub  forma unor rente viagere sau, de ce nu, pensii de excelenţă(de pildă, pentru artiştii de excepţie). De asemenea, dacă în sistemul de apărare avem un militar sau militari care în afara graniţelor ţării au performanţe extraordinare se poate găsi o formulă punctuală de recompensare, se poate utiliza un mecanism al pilonului III de pensii care nu are legătură cu sistemul public.

2. Cum se calculează punctul de pensie?

• Valoarea punctului de pensie de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi până  în anul 2020, se va majora anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent.
  • Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata inflaţiei la care se adaugă 45% din creşterea reală a salariului mediu brut, realizate pe anul precedent. Procentul din creşterea reală a salariului mediu brut, luat în considerare la majorarea anuală a valorii punctului de pensie, se reduce gradual cu câte 5 % în fiecare an, astfel că, începând cu anul 2030, valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% rata inflaţiei realizată pe anul precedent.
  • Indexarea pensiei cu 100% din rata inflaţiei are rolul de a garanta o putere de cumpărare constantă a pensionarilor.

3.Pensiile speciale

Sistemul pensiilor din România este în acest moment discriminatoriu, unii primesc pensie pe principiul contributivităţii, alţii, pe baza legilor în vigoare care au stabilit pensia ca 80% din veniturile din ultima lună. Scăderile pensiilor speciale au loc acolo unde pensia a fost stabilită pe baza altor criterii, nu cel al contributivităţii.

4. În ce fel se vor calcula pensiile magistraţilor?

Pensiile lor vor fi şi ele recalculate, magistraţii vor rămâne cu punctajele care deja li s-au calculat în momentul în care li s-a stabilit pensia. Aşa că, pensia diferă de la magistrat la magistrat.

5. Recalcularea înseamnă că  legea se aplică retroactiv?

Legea nu are caracter retroactiv. Pensiile integrate în sistem prin noua lege vor fi recalculate la data intrării în vigoare a legii şi beneficiarii vor primi pensia în noul cuantum de la acel moment încolo. Retroactiv ar fi dacă, în urma recalculării, li s-ar cere înapoi, ca bun necuvenit, sumele încasate de la data pensionării şi până la momentul cu pricina. Ceea ce nu e cazul. De asemenea, Constituţia României garantează dreptul la pensie, dar nu şi cuantumul acesteia.

6. Cei care se pensionează anticipat vor pierde din pensie?

• Este normal ca statul să NU încurajeze pensionarea anticipată pentru a asigura stabilitatea şi sustenabilitatea sistemului de pensii.
• Dar penalizarea punctajului de pensie în cazul celor care se pensionează anticipat este prevăzută şi în legea în vigoare. Se modifică doar valoarea. Proiectul de lege propune cresterea penalizarii. Penalizarea maximă poate ajunge la 45% faţă de 30% în prezent. Această penalizare se ridică la momentul împlinirii vârstei standard de pensionare. Nu în ultimul rând, anticiparea nu poate să depăşească 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare.
• Această măsură este coroborată cu alte măsuri care încurajează populaţia să rămână activă cât mai mult timp. Spre exemplu, prevederea din lege cu privire la majorarea punctajului lunar realizat pentru persoanele care desfăşoară în continuare activităţi profesionale, după îndeplinirea vârstei standard de pensionare. În legislaţia în vigoare (Legea 19/2000), punctajul lunar suplimentar este de 0,3%, iar în proiectul noii legi, acesta creste la 0,5%.
• Dacă nu luăm măsuri împotriva pensionărilor anticipate, înseamnă că ne dăm acordul tacit pentru ca sistemul de pensii să se prăbuşească rapid şi sigur. În 2009, am avut 115.000 de pensii anticipate parţial. Practic, înregistrăm o triplare anuală a numărului de pensionări anticipate!!!
• În 2010, pe legislaţia în vigoare, vârsta standard de pensionare este de 58 de ani şi 9 luni la femei şi 63 de ani şi 9 luni la bărbaţi. În fapt, media vârstei reale de pensionare este de 54 de ani şi 7 luni.
• Ne confruntăm şi cu creşterea frauduloasă a pensionărilor de invaliditate. Dacă în 2001 erau 600.000 de persoane care beneficiau de pensii de invaliditate, în 2009 sunt 900.000 de persoane, o creştere de aproape 50%,

7. Majorarea vârstei de pensionare este incorectă  ?

• Creşterea speranţei de viaţă la pensionare reprezintă indicatorul care trebuie avut în vedere la stabilirea vârstei de pensionare şi nu speranţa de viaţă.
• Estimările pentru anul 2010 arată că, în medie, speranţa de viaţă la pensionare la bărbaţi este de 14,7 ani, iar la femei de 22,0 ani, aşa cum rezultă dintr-un studiu elaborat de Banca Mondială cu privire la previziunile demografice ale populaţiei României în perioada 2008-2075.

8. Egalizarea varstei de pensionare intre femei si barbati se regaseste în directivele UE?

Nu a susţinut nimeni că este o directivă a UE. În schimb, o directivă UE este egalitatea de şanse între femei şi bărbati, care prevede că nu trebuie să apară discriminări în ceea ce priveşte cuantumul prestaţiilor şi nici condiţiile de acordare. Pornind de la această directivă, una dintre măsurile care vin în susţinerea ei este egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi. O altă măsură în baza acestei directive este, spre exemplu, introducerea concediului paternal.

9. Se va calcula CAS la dividende?

Despre CAS pe dividende nici nu se pune problema!. S-a interpretat tendenţios textul legii. Ipoteza de lucru este următoarea: dacă o persoană are venituri EXCLUSIV din dividendele pe care le ridică de la compania la care e acţionar, conform legii, el trebuie să depună anual declaraţia de venit. Dacă în declaraţia de venit se constată că are venituri mai mari de 4 salarii medii brute pe economie /an, atunci este obligat să contribuie la plata contribuţiilor la asigurările sociale, în cuantumul ales de el, între plafonul minim de 705 lei şi cel maxim de 5 salarii medii brute pe economie.

10. De ce se calculează CAS la drepturile de autor?

Principiul de bază de la care s-a pornit în elaborarea proiectului de lege a pensiilor este acela că orice persoană care are venituri din desfăşurarea unei activităţi profesionale trebuie să contribuie la sistemul asigurărilor sociale. Astfel, la bugetul asigurărilor sociale vor contribui, pe de o parte, toţi salariații care lucrează cu contract de muncă, şomeriişi , pe de altă parte, toate persoanele care au venituri realizate EXCLUSIV din drepturi de autor. Pentru aceste persoane nu poate fi vorba de împărţirea cuantumului contribuţiei la CAS între angajat şi angajator, întrucât, practic, aceste persoane lucrează pe cont propriu, neavând un angajator.

Alexandru MOCANU

Senator PD-L de Teleorman

13.02.2010