TUDOR NEDELCEA
Efigie în argintul vârstei de 75 + ani
Protagonistului nostru de astăzi, prof. dr. Tudor Nedelcea, și tuturor entităților prezente acum și aici, îngăduiți-mi, rogu-vă, să le adresez îndemnul nostru strămoșesc: Lumină, Iubire, Iertare, Armonie, Pace, Pace, Pace !
Emoționante și vibrante clipe ne dăruiești, Frate Tudor, provocându-ne inimile la noi cazne și trăiri, regeneratoare însă.
Reiterând câteva considerații hermeneutice din urmă cu șase ani, precizez că de la Biblioteca Judeţeană ,,Alexandru şi Aristia Aman’’ – Dolj, Tudor Nedelcea s-a răsădit la Editura ,,Scrisul Românesc’’, iar de acolo la Institutul de Studii Socio-Umane ,,C. S. Nicolăescu-Plopşor”. Se afirmă nu doar ca lector avizat, cu ochi de şoim, şi de editor al volumelor altora, ci chiar de autor, care se ia, el însuşi, din ce în ce mai mult, în seamă.
Ca un veritabil nou Tudor Vladimirescu, iese ferm și încrezător în arena literară.
Cadenţa de Căluș oltenesc înfocat, în domeniul editorial, şi-o dezvăluie Tudor Nedelcea cu deosebire în ultimele trei decenii. În acest răstimp, el a mers concomitent pe două planuri:
- lansează, în cadrul Fundaţiei ,,Scrisul Românesc” din Craiova, colecţia ,,Români uitaţi’’ – în care publică mari personalităţi contemporane din jurul României, precum Grigore Vieru, Nicolae Dabija, Mihai Cimpoi, Vasile Tărâţeanu şi reeditează lucrări fundamentale scrise de Theodor Capidan, Ioan Maiorescu, George Vâlsan, Ioan Neniţescu ş.a.;
- încredinţează tiparului studii sub propria semnătură, precum: ,,Eminescu, apărătorul românilor de pretutindeni’’ (1995), ,,Eminescu, istoricul’’ (1998), ,,Interferenţe spirituale’’ (2002), ,,Moldovean, vlah sau român?’’ (2008), ,,Eminescu şi realsemitismul’’ (2010), ,,Românii de lângă noi’’ (2011), Printre cărți și oameni (serie din care au apărut șapte volume dolofane), „EMINESCU” (volum a cărui ediție a doua totalizează peste o mie de pagini!).
Experienţa incontestabilă, câştigată în urma acestor preocupări constante, reiese cu vigoare din cele unsprezece noi apariții editoriale din ultimii ani, prin care ne zâmbește cordial, străluminându-ne, totodată, această splendidă după-amiază din ajunul marcării Nașterii Sfintei Maria, prima și cea mai însemnată sărbătoare din anul bisericesc 2021.
Extrem de bogate în informaţii puţin ori deloc cunoscute, substanţiale, reunind studii de indubitabilă ţinută academică, riguros concepute – , Divizia celor 11 volume îngemănează, în acolada lor de lumină, exegeze semnificative şi grăitoare prin chiar titlurile lor.
Definit excelent de regretatul Victor Crăciun drept ,,veritabil exeget al românismului’’, Tudor Nedelcea face, şi prin aceste noi volume ale sale, un irefragabil demers pentru ,,afirmarea românilor în ansamblul neamurilor din Uniunea Europeană’’.
Pe tonuri şi tonalităţi diferite, însă de o mobilitate admirabilă, ele cuprind recenzii, marginalii, cronici la cărţi publicate de cercetători români de certă valoare, ca şi relatări strict informative ori cu tentă de reportaj despre congrese, manifestări ştiinţifice şi cultural-artistice cu caracter internaţional – toate dedicate românilor din afara fruntariilor, cu prioritate celor din jurul României.
Ţin să subliniez că multe dintre studiile şi comentariile incluse în carte au apărut, mai întâi, în Revista europeană de cultură şi educaţie ,,LAMURA’’.
Două dintre exegeze au constituit prefeţe la cele două culegeri selective din materialele despre românii sud-dunăreni publicate în ,,Lamura’’, în intervalul 2002-2005, culegeri tipărite în ediţii bilingve, română-bulgară, română-sârbă, ca şi premiera absolută din 2009: ,,O istorie pentru românii de la sud de Dunăre’’, imprimată la Editura ALMA Craiova şi finanţată exclusiv din veniturile extrabugetare ale Direcţiei pentru Cultură Dolj.
În patru ani ai acestui însângerat răsărit de mileniu, am organizat împreună, la Craiova, simpozionul internaţional ,,Românitate şi latinitate în U. E.’’ , la care au participat, de fiecare dată, zeci de personalităţi din judeţele riverane Dunării, de o parte şi de alta a matusalemicului Fluviu – ,,salcâm înflorit’’, cum, metaforic, numeşte poetul Gabriel Chifu, cu obârşii în Calafat, axa culturală milenară a Europei.
Acum şi aici, îngăduiţi-ne, prieteni, să-l felicităm …împătrit pe Tudor Nedelcea: o dată pentru împlinirea frumoasei vârste de purpură: 75 (+1) ani şi de trei ori pentru bogata paletă de volume, publicate contracronometru în ultimul deceniu.
Formulez, în premieră absolută, următoarea conexiune hermeneutică: în consonanță cu Teoria Constructală – prin care românul Adrian Bejan a uluit lumea științifică mondială, fiind onorat cu medalia „Benjamin Franklin”, tâmplă lângă tâmplă cu oameni de geniu precum Nikola Tesla, Marie Curie, Albert Einstein și fiind propulsat în elita primilor 100 de mari savanți ai lumii –, Tudor Nedelcea a intuit, după decembrie 1989, că se cuvine să-și accelereze aparițiile publicistice, editoriale, ca și prezențele în Agora Cetății, conform aceluiași tipar după care cresc ramurile unui copac și nervurile frunzelor.
Acest tipar divin este depistabil și în modul cum izbește fulgerul un copac, cum se multiplică irigația sanguină ori cum se vede, privită de sus, dezvoltarea, prin extinderi succesive, a unei așezări umane.
Asemenea oricărei entități vii – în al cărei cod genetic Dumnezeu a înscris aptitudinea de a-și căuta și afirma libertatea, pentru a se putea autogenera/ a se dezvolta în cât mai multe direcții -, sărbătoritul nostru de astăzi, Tudor Nedelcea, a fost conștient (și a acționat ca atare!) că este imperios necesar să-și augmenteze și consacre personalitatea în deplină LIBERTATE, deoarece numai în măsura în care el însuși va ști să-și asume din ce în ce mai multă liberate va deveni din ce în ce mai mult decât este, va înflori plenar și plenitudinar. Am în vedere libertatea de respirație, documentare, elaborare de studii științifice, concepere și publicare a cât mai multor cărți.
El, Tudor Nedelcea, a respectat – probabil, chiar fără să o cunoască – Teoria Constructală a lui Adrian Bejan (român stabilit din 1968 în S.U.A., acum în vârstă de 73 de ani) conform căreia este cu desăvârșire interzis să întrerupi această „curgere”, pentru a NU declanșa anomalii ce vor deregla sistemul.
Celebrul tom al lui Adrian Bejan a fost tradus în sute de limbi, se predă în facultățile de inginerie de peste tot, pe Terra, inclusiv în România, făcând, concomitent, subiectul a numeroase filme documentare științifice, celebre în toată lumea civilizată.
Dăruind omenirii o nouă teorie a istoriei planetei noastre și a ceea ce înseamnă viața, Teoria lui Adrian Bejan – ale cărei reverberații se regăsesc rodnic în destinul cercetătorului științific Tudor Nedelcea – are numeroase aplicații practice, de la modelarea carcaselor de ventilatoare pentru computere până la modul în care este afișată organigrama unei persoane juridice.
Savantul român susține că tiparul pe care l-a descoperit, l-a definit și nuanțat, evidențiindu-l exhaustiv în Teoria Constructală, poate fi depistat și în modul cum sunt diseminate cunoștințele, știința ori religia. El predă la facultate, în America de Nord, și un curs de predicții, pornind tot de la Teoria Constructală, în care demonstrează că, în următoarea mie de ani, pe toată întinderea Terrei se va vorbi o singură limbă. Cu ani înainte de 2012, a prezis unei televiziuni din Asia că Donald Trump va câștiga alegerile. Și așa a fost.
Apropiindu-ne de final, vă cer permisiunea, dragi confrați, să vă întreb, concomitent cu profesorul George Cadar, autorul eclatantei cărţi ,,Origini’’ (,,Sfânta limbă bătrână a zimbri-geţilor’’): …,,dacă istoria spune că Eneea, întemeietorul poporului roman a fost trac, cum de noi, vlahii, românii ne tragem din latini şi nu invers? De ce, dacă Alexandru Macedon şi Spartacus au fost traci, dacă măicuţa Tereza şi Herbert von Karajan au fost aromâni, iar Papa Ioan Paul al II-lea, pe numele adevărat Ion Voitilă, român gorul, de ce nu putem spune public acest lucru?… Pentru că se supără străinii ?’’.
Dacă, în epopeea ,,Eneida’’, poetul latin Vergiliu nu se sfia să menţioneze: ,,Să ştie toată lumea că Romanii peninsulari se trag din Troia dacoromână’’, iar Mihai Eminescu, la anul 1881, conchidea: ,,Totul trebuie dacizat’’ -, credem că este cât se poate de firesc să ne îndemnăm unul pe altul, frate către frate: ,,Nu uita că eşti la tine acasă în orice parte a Peninsulei Balcanice te-ai găsi, căci acesta ţi-a fost leagănul din moşi-strămoşi’’, după cum evidenţiază Constantin Caranica.
Nu pot să închei înainte de a repeta Apelul preotului cărturar Dumitru Bălaşa (născut în urmă cu 110 ani, la 1 august 1911), din același sat, Valea Ursului, al comunei mehedințene, Tâmna, loc natal și al lui Tudor Nedelcea, Emil Manu, Vasile Spătărelu, Mihai Miltiade Nenoiu: ,,Dacoromâni, oriunde vă veţi afla, nu vă uitaţi limba noastră. Este cea mai veche şi cea mai răspândită limbă, după constatarea lui Herodot. Ea stă la temelia tuturor limbilor zise romanice. Va veni o zi când toţi învăţaţii lumii vor grăi în limba dacoromână a celui mai vechi popor de pe Terra.’’.
Și, desigur, nu înainte de a mai aduce în atenție câteva judecăți de valoare irefragabile.
Mai întâi, acad. Mihai Cimpoi: „Dând dovadă de perseverență și acribie filologico-editorială, de o lucrare serioasă în spiritul dreptei cumpene eminesciene, Tudor Nedelcea a readus în actualitate texte importante și a scris studii ample din perspectiva exegetică a zilei de azi.”.
Secundo, Theodor Codreanu: „Tudor Nedelcea NU este un spirit speculativ, un teoretician, ci un cercetător aplicat, scotocitor de arhive și de bibliografii specializate, lăsând imaginea unui erudit multi… și interdisciplinar, abordând domenii dintre cele mai variate: istorie și critică literară, istoriografie, eminescologie, istoria religiilor și a Bisericii Ortodoxe Române, brâncușiologie, varii alte aspecte culturale de interes local sau național.”.
Punem punct precizând că una dintre afirmațiile pe care Tudor Nedelcea o avansează în studiul său EMINESCU, Istoricul i se potrivește întrutotul sieși: „Prietenia cu trecutul țării NU este declarativă, ci ea e fundamentată pe cunoștințe profunde, prin apelarea permanentă la document și prin vastitatea informației bibliografice.”.
..//..
Dan LUPESCU
Craiova, 7 septembrie 2021