-Domnule senator Alexandru Mocanu, sunteţi la al treilea mandat în Parlamentul României. În primele douâ mandate aţi fost deputat, acum, iatâ, sunteţi senator. Sunteţi membru în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancarâ şi piaţâ de capital. În aceste zile se discutâ bugetul României şi se fac tot felul de speculaţii.
Va avea România un buget de crizâ, dar va avea. Ce ne puteţi spune în acest sens?
-Este adevărat că perioada pe care suntem nevoiţi s-o traversăm în 2009 nu este una obişnuită. Este o situaţie excepţională pe care generaţiile noastre n-au întâlnit-o până acum, iar România n-a mai întâlnit-o din anii „29 -„30, ca de altfel şi celelalte state. Desigur, de atunci multe s-au schimbat, economiile sunt mult mai întrepătrunse unele cu altele, iar efectele crizei se transmit cu o viteză ameţitoare de la unele la altele. Analizam, zilele trecute, bugetele pe care şi le propuseseră Franţa şi Germania, la finele lui noiembrie trecut pentru anul acesta şi deja sunt depăşite cu mult. După părerea mea, economia României nu este atât de afectată, cel puţin până la ora aceasta, cum este economia Germaniei, nu avem atâtea legături cu ţări occidentale dezvoltate, dar şi afectate de criză, şi, paradoxal, poate fi un avantaj în această perioadă. Dar, una peste alta, vom avea o perioadă grea, dificil de traversat şi de suportat, mai ales greu de explicat pentru generaţiile tinere, în mod deosebit, care nu ştiu în ce măsură vor înţelege această chestiune. In proiectul de buget, care se creionează în aceste zile, avem trei priorităţi mari: alocarea de resurse importante, de circa 10 miliarde lei, în infrastructura României, dar nu numai în şosele, căi ferate , ci şi în infrastructura din şcoli, spitale, agricultură, izolarea termică a blocurilor de locuit, astfel ca factura cetăţeanului să scadă cu circa 30%. A doua prioritate este atragerea de fonduri europene structurale la un nivel cât mai mare în perioada imediat următoare, iar a treia prioritate este susţinerea nivelului de trai la un nivel cât mai decent, mai ales la acele categorii de cetăţeni cu venituri mici. Căutăm soluţii pentru păstrarea locurilor de muncă, astfel încât valul acesta de şomaj care a început să ne afecteze să fie contracarat cu înfiinţarea de noi locuri de muncă.
-Pentru câ sunteţi membru şi în Comisia pentru muncâ, familie şi protecţie socialâ, şi vorbeaţi despre locuri de muncâ şi şomaj, ce şanse are judeţul Teleorman sâ-şi revinâ din punct de vedere economic? Este judeţul nostru atractiv pentru eventualii investitori, mai ales în aceastâ crizâ pe care, se pare, nu o conştientizâm la adevârata ei dimensiune?
-Este o realitate mai mult decât stringentă, aceea de a atrage fonduri europene, fiindcă aceşti bani sunt cei mai ieftini bani posibili pe care îi putem avea la un moment dat. Aceşti bani sunt cei mai ieftini, nu numai pentru că nu plătim dobândă la ei, dar nici nu trebuie să-i dăm înapoi. Mai ieftin de-atât, nu se poate! Ei sunt gratis, ca să spun aşa. Desigur, aceşti bani nu se pot cheltui decât în anumite condiţii, în anumite domenii, dar, slavă Domnului, noi ne încadrăm în toate domeniile pentru a cheltui aceşti bani. Este la latitudinea noastră, dar mai ales a autorităţilor locale şi centrale, să facem acele proiecte pe baza cărora să se poată atrage acele fonduri europene în ţară. Teleormanul este pe penultimul loc pe ţară la majoritatea indicatorilor principali şi, de aceea, este foarte mult loc pentru atragerea de investiţii. Vina o poartă conducătorii de până acum ai judeţului, care îl conduc şi acum, şi acre nu s-au preocupat de dezvoltarea serioasă , programatică a acestui judeţ. Iată, judeţe alăturate nouă, Giurgiu şi Oltul au cunoscut în ultimii ani dezvoltări spectaculoase vizibile. De ce?
Pentru că autorităţile locale, mă refer aici şi la conducerea judeţelor respective, au fost preocupate şi au venit în întâmpinarea investitorilor autohtoni sau străini, acordându-le diferite facilităţi pentru ca investiţia să devină atractivă şi pentru ei. Iată, marea firmă Pirelli din Italia, înainte de merge la Slatina şi a face acolo 8.000 de locuri de muncă, au venit în Teleorman să facă această investiţie, numai că, după discuţiile pe care le-a avut cu conducerea judeţului, nu ştiu ce s-a întâmplat, dar au plecat au trecut doar Oltul şi s-au aşezat la Slatina!
-Domnule senator, veţi conduce judeţul, împreunâ cu colegii de coaliţie de la P.S.D., timp de patru ani. Ce şanse sunt, ce le spuneţi conjudeţenilor dvs.?
-Şanse sunt, sunt ferm convins. Din păcate, avem această perioadă de criză, dar sper să trecem de ea până la sfârşitul acestei toamne. Sper, ca împreună cu cei doi miniştri din Teleorman, să reuşim să direcţionăm spre judeţul nostru câţiva investitori mari, serioşi, cu ajutorul cărora să dezvoltăm oportunităţi, să creem locuri de muncă stabile, sigure. Desigur, o parte din acele investiţii în infrastructură, de care vorbeam mai înainte, vor fi şi în Teleorman. Se vor relua lucrările din irigaţii, astfel vom crea şi locuri de muncă, dar vom valorifica şi potenţialul uriaş pe care-l avem cu Dunărea lângă noi şi de unde vom aduce apă, gratuit, până la marginea parcelei fermierului.
– Domnule senator, sunteţi un parlamentar incisiv. Aţi avut diferite propuneri legislative Una dintre ele a fost „Propunerea privind aprobarea unor masuri financiare pentru societaţile comerciale din industria berii”, pe care aţi retras-o. Motivul retragerii a fost reacţia preşedintelui Traian Basescu sau reacţia presei din momentul acela( Septembrie 2005)?
-Retragerea proiectului de lege, la vremea respectivă , s-a făcut datorită reacţiei din media care a încercat să speculeze politic chestiunea respectivă, punându-i în cârcă preşedintelui responsabilitatea faptului că a adus în politică un anumit fel de oameni etc, şi pentru a nu decredibiliza mesajele pe care le transmitea preşedintele României, am ajuns la concluzia, la vremea respectivă, să retrag acel proiect de lege, dar el a fost depus, a doua zi, în două forme foarte apropiate de două grupuri de parlamentari, inclusiv de la PD-L şi de la P.S.D., până la urmă proiectul de lege a trecut, Curtea Constituţională s-a pronunţat definitiv şi obligatoriu în sensul că acest proiect de lege nu încalcă sub nicio formă legislaţia din România, şi nici prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, că este în consonanţă cu prevederile europene în materie şi de atunci nicio autoritate nu sa mai pronunţat public împotriva acestui proiect de lege. Proiectul de lege se află acum pe ordinea de zi din Camera Deputaţilor, dar d-l Bogdan Olteanu, fostul preşedinte al camerei l-a pus la urma ordinei de zi şi nu i-a venit rândul niciodată. A fost o speculaţiela vremea respectivă, atât de murdară , încât îmi este şi jenă să reiau discuţiile pe marginea ei.
-În încheiere, domnule senator, aş vrea sa le vorbiţi conjudeţenilor dvs. despre speranţa, promisiuni electorale şi viitorul apropiat…
-Cine mă cunoaşte, ştie că n-am făcut promisiuni deşarte, că nu dau oamenilor speranţe care nu se pot realiza. In ultimul mandat ca deputat, am adus în judeţ, peste ceea ce hotărâse guvernul, peste 1300 de miliarde de lei pentru şcoli, spitale, grădiniţe, unităţi de cult, refaceri de diguri, şi fără să le fi promis în mod special. Am fost unul dintre iniţiatorii legii pentru majorarea salariilor profesorilor, am fost printre iniţiatorii legii de majorarea punctului de pensie pentru cei care au lucrat în grupele speciale I şi II de muncă,. Aceste legiferări se vor pune în practică, chiar dacă a apărut această criză economică deosebită peste noi. Ii asigur pe toţi cititorii ziarului dvs. că nu voi da cinstea pe ruşine şi voi face tot ce este omeneşte posibil, în această calitate de demnitate înaltă pe care mi-au acordat-o, să contribui într-o cât mai mare măsură la îmbunătăţirea vieţii în Teleorman. Şi Teleormanul merită să fie în rândul judeţelor dezvoltate din ţară.
A consemnat
Ion BĂDOI