25.1 C
Roșiorii de Vede
marți, mai 21, 2024

Poate Patria-Mamă să ne sprijine sau nu?

  Am primit, publicăm!

                           Poate Patria-Mamă să ne sprijine sau nu?

                     Patria noastră - Limba Română

                   Interviu cu Daniel Magdu, președintele Comunității Românilor din Serbia

Reporter: Ce reprezintă Comunitatea Românilor din Serbia?

Daniel Magdu: În primul rând, Comunitatea Românilor din Serbia (CRS) s-a dovedit în ultimii cinci ani că este cea mai importantă organizaţie care lucrează spre beneficiul  neamului românesc. Eu sunt președinte, din 2015, și voi deține această funcție doar un mandat. În perioada cea mai grea, până în 2015, a fost în această funcție actualul vicepreședinte, Stefan Mihailov. Indiferent de funcția ocupată, fiecare membru al conducerii muncește la fel de mult. Suntem o organizație care promovează principiile democrației  la toate nivelurile ei,  fiind acceptate opinii divergente, critici constructive, iar munca în echipă este criteriul de bază. Relansarea din ultimiii ani a CRS s-a făcut prin oameni noi,  pentru prima dată am inclus tineretul, dar fără sprijinul Statului Român nu vom rezista. CRS este unica organizație a tuturor românilor din Serbia, care este prezentă în aproape toate localitățile din Voievodina, unde există suflare românească și actualmente avem 28 de filiale funcționale.

Rep.: Care sunt problemele cu care vă confruntați?

  1. M.: CRS a rămas fără sediu, deoarece Episcopia Dacia Felix ne-a cerut chirie lunară de 300 euro pentru un imobil care a fost donat de avocatul Alexandru Butoarcă – personalitate marcantă din istoria românilor din Serbia – cu scopul de a servi cauzei românești. În iunie 2015, CRS a donat imobilele sale BOR, Episcopiei Dacia Felix, iar episcopul Daniel Stoenescu a promis public, în cadrul Adunării CRS, că va lăsa CRS și mai departe șe utilizeze acest imobil. Dar problema esențială nici nu începe, nici nu se termină cu acest ,,incident” rușinos. Știm cine stă în spatele acestui demers direcționat împotriva intereselor românilor de aici  și este evident că anumiți preoți controversați, împreună cu vârful conducerii instituției statale Consiliul Național al Minorității Române din Serbia (CNMNR), în loc să se ocupe de rezolvarea problemelor reale cu care ne confruntăm, își direcționează energia spre a distruge CRS. Ei au 300 de euro pentru chirie, ba chiar au mult mai mulți bani ai noștri, ai contribuabililor. Și pe de o parte înțelegem… ei nu au interes ca să se schimbe ceva în bine și nu le convine ca cineva să le pună mereu întrebări de ce se face sau nu se face și de ce și unde se cheltuiesc banii noștri. De asemenea, unii din ei au ,,reabilitat” această clădire pe un preț exorbitant, din banii Guvernului României, în urmă cu 10 ani. Atât de bine au reabilitat, încât au ,,uitat” să înlăture igrasia, acest imobil fiind actualmente puternic afectat de igrasie, care urcă pe pereți până în tavan. Iată acesta a fost sediul CRS, ba chiar mai mult, nu aveam curent electric, apă, încălzire. Ultima ședință a Consiliului CRS am ținut-o la Consulatul din Vârșeț, și am avut noroc în mila consulului, care ne-a venit în sprijin. O tragicomedie cu protagoniști reali.

Rep.: Cum sunteți sprijiniți de România?

  1. M.: Actualmente responsablitatea și rezolvarea situației critice în care ne aflăm se află la București, adică la cei care sunt plătiți de contribuabilii români și cărora le este încredințată soarta românilor de pretutindeni. De când românii din Serbia au decis să schimbe fosta conducere pentru a pune capăt fraudelor financiare din cadrul CRS-ului și distrugerii intenționate, s-au schimbat doi președinți ai țării, câțiva premieri, miniștri de Externe, trei miniștri pentru  românii de pretutindeni, cinci secretari de stat din cadrul DPRP, dar noi și mai departe ascultăm  afirmații, deseori publice, precum că suntem partenerul de bază al Statului Român, factor indispensabil…., dar acțiunea concretă și sistematică de sprijin lipsește cu desăvârșire. Am fost de mai multe ori la București, am fost primiți, ascultați, am facut poze pe care le-am pus și noi, și oficialitățile pe internet, am ascultat promisiuni, dar iarăși nimic. Atunci ne întreabă românii noștri de acasă, oameni simpli, din satele noastre românești: Are de gând Patria-Mamă să ne sprijine sau nu? Este arhicunoscut câți bani și cum s-au turnat cu ,,găleata” în mijlocul anilor 2000 în această organizație, ea rămânând, ca urmare a finanțărilor imense, cu datorii uriașe de care abia scăpasem, dosare penale care se procesează cu viteza melcului, construcții plătite, dar neconstruite sau construite parțial…. Poate noi greșim cu ceva? Dacă miniștrii, secretarii de stat nu controlează politica românilor de pretutindeni, cine o controlează sau oare există pilot în avion? DPRP are sau nu capacitatea să sprijine concret și sistematic CRS? Deci, vedeți sunt lucruri foarte simple care se pot rezolva în termen scurt, dacă se dorește sau să nu formulez întrebarea altfel, adică dacă există interes – interesul fiind ceva ce ar trebui să fie starea naturală, firească a Statului Român în privința românilor din comunitățile istorice. Soluții, propuneri avem. Trebuie doar răspuns la simple întrebări: Se dorește sau nu? Dacă da, când și cum? Dacă nu, de ce?

Rep.:  Care sunt realizările și proiectele CRS?

  1. M.: Trecutul neplăcut al CRS-ului nu ne mai interesează, nu îl uităm pentru a nu se repeta, dar suntem focusați spre viitor, deoarece avem multe de făcut. Bineînțeles, dacă se dorește. Noi, de cinci ani de zile, cu un entuziasm fără precedent, unii ar spune cu încăpățânare caracteristică bănățenilor, am reușit să menținem în viață această organizație luând pâinea de la gura copiilor noștri pentru a ne autofinanța. Oare e asta normal și corect?! Și am reușit șă obținem cel mai bun rezultat la alegeri pentru CNMNR din anul 2014, din istoria CRS, înfruntând atacuri, amenințări de personaje politice controversate, români de-ai noștri, de amestecul unor partide tari în provincia Voievodina, care doar declarativ susțin drepturile minorităților – am simțit pe pielea noastră cum! Numai în ultimul an am reușit să întroducem limba română după câteva decenii în trei școli din orașul Cuvin, acolo unde majoritatea românilor de vârsta tânără și medie nu mai știu limba proprie. Ne-am dedicat tineretului, iar, pentru prima dată, în parteneriat cu Fundația Județeană pentru Tineret din Timișoara, am organizat Școala de Vară unde ne-am pregătit în domeniul activismului civic și al democrației paticipative. Am fost prezenți în parlamentul UE, unde problemele privind  educația, religia, mass-media în limbi minoritare, retrocedări,  și recomandările noastre au fost incluse în raportul Comisiei Europene pe Serbia din anul 2015. CRS este singura organizație care a depus dosarul la Agenția de Restituții din Serbia, revendicând bunurile colective ale românilor din Serbia, confiscate de regimul comunist, precum este clădirea „Luceafărul” din Vârșeț. În fiecare an,  am organizat o sumedenie de manifestații singuri sau cu sprijinul ICR-ului și altor organizații din România. După cele afirmate anterior, vine  întrebarea firească: Pe cine normal ar putea deranja efortul acestor români organizați în forma Comunității Românilor din Serbia, în a se menține ca etnie, în a își apăra drepturile garantate, identitatea și în a promova elementele pozitive ale acestui popor pașnic. În noiembrie 2015, CRS a împlinit 25 de ani de existență. Oare vom ajunge la vârsta de 26 sub aceste condiții? Vom vedea în curând deznodămândul sau nu? Noi am făcut totul ce ne-a stat în putință, mai departe, nu putem singuri.

                                                                                   

                                                                                                       A consemnat

                                                                                                                         Alin Roateș

limba-romana-in-cuvin-serbia-400x300

Articole Conexe

Ultimele Articole