25.1 C
Roșiorii de Vede
marți, mai 21, 2024

O redută care trebuie cucerită

                 O redută care trebuie cucerită

 

                                                         „ Când va prelua, oare, femeia puterea?

                                                            Atunci când va trebui s-o măture!”

                                                                                                     Lola Seguela

 Limba-romana

          Când va prelua, oare, femeia puterea? Iată o întrebare care a fost adresată multor femei şi iată un răspuns tulburător dat, desigur, de o femeie. Se numeşte Lola Seguela.

          Lola Seguela avea 9 ani când a dat acest răspuns. Această fetiţă şi-a intrat în rol cu seriozitate, poate cu prea multă seriozitate pentru vârsta ei, trimiţându-ne cu răspunsul la ceea ce crede foarte multă lume că ştie cel mai bine să facă o femeie: curăţenie.

          Fără îndoială, răspunsul Lolei Seguela este mult mai profund decât pare la prima vedere.

          În răspunsul ei regăsim o continuă luptă purtată de reprezentantele sexului frumos, de-a lungul istoriei, pentru egalitate cu bărbaţii. Uneori, suntem tentaţi să admitem că lupta a fost câştigată sau, mai bine zis, că au fost câştigate bătălii importante şi lupta este pe sfârşite.

          Nici pe departe!

          Pentru a demonstra această stare de lucruri, trebuie să ne amintim doar că în Franţa, de exemplu, femeia a beneficiat de dreptul de vot doar în anul 1945, iar abia la mijlocul anilor `80 a beneficiat de egalitate profesională. Şi exemplele sunt extrem de multe.

          Chiar dacă în unele ţări femeia a ocupat funcţii importante şi cu rezultate excepţionale, atunci când ea reuşeşte în viaţă, bărbaţii spun că „are c…”.

          O astfel de luptă se duce şi pe baricadele puterii deciziţionale. Auzim din ce în ce mai des pronunţându-se „doamna doctor”, „doamna director”, „doamna profesor”, „doamna ministru”, „doamna deputat” etc. Este perfect adevărat că termenul „manager” nu are formă pentru feminin. În schimb, avem formă pentru „directoare”, „doctoriţă”, „profesoară” etc, dar ne place să ne scrântim limba, crezând că sună mai frumos şi mai important dacă ne sclifosim şi pronunţăm „doamna doctor”, „doamna director”, „doamna profesor”.

          Pentru că există un precedent.

          Acesta a fost creat, bineînţeles, în Franţa de o încăpăţânată femeie, numită Yvette Roudy, care a obţinut, în 1983, să se renunţe la formula „madame le ministre” şi să se adopte normala formulă „madame la ministre”.

          De aceea, vă propun, stimate doamne şi drăguţe domnişoare, să „ne obligaţi” să apelăm la formulele: doamnă doctoră, doamnă directoare, doamnă ministră, doamnă profesoară, doamnă învăţătoare, doamnă economistă etc.

          Va fi o dovadă de deplin respect pentru semenele noastre. Mai ales că în Franţa s-a câştigat un război.

                                                                               Ion BĂDOI

                                                                                          (10 august 2004 )

Articole Conexe

Ultimele Articole