25 C
Roșiorii de Vede
joi, iulie 18, 2024

„Nu te poţi numi licean dacă nu ai trecut pe la LicArt!”

„Nu te poţi numi licean dacă nu ai trecut pe la LicArt!”
toamna-gri
S-a incheiat prima luna de inscrieri la Festivalul National de Arte pentru Liceeni – LicArt, cel mai mare concurs din Romania, ajuns la editia a 11-a!  In doar 31 de zile s-au inscris 494 de liceeni din intreaga tara. Acestia concureaza deja cu 1043 de creatii la sectiunile: poezie si fotografie (categoriile alb-negru, portret si diverse).

La sfarsitul lui octombrie, juriul condus de jurnalistul si omul de cultura Radu Herjeu, directorul Festivalului, a desemnat creatiile semifinaliste ale lunii: 12 poezii, 17 fotografii alb-negru, 36 de fotografii portret si 23 de fotografii diverse. Le gasiti pe toate pe www.licart.ro. Toate aceste creatii vor intra in jurizarea finala ce va stabili nominalizatii actualei editii a LicArt, care vor fi invitati in Tabara de Creatie ce se va desfasura vara viitoare.

Dar inscrierile continua pana la sfarsitul lui aprilie! Si nu doar la poezie si fotografie, on line, ci si la sectiunea teatru. Toate trupele de liceeni din Romania sunt invitate sa se intreaca pentru a castiga Marele Premiu LicArt, care anul trecut a fost de 4000 de RON.

Asadar, sunt asteptati in concurs toti liceenii care nu s-au inscris inca! Regulamentul concursului si multe informatii si detalii despre festival se regasesc pe situl www.licart.ro

Tot acolo exista din acest an si o sectiune speciala dedicata tuturor creatorilor, indiferent de varsta sau ocupatie: Comunitatea LicArt. Aici poate posta oricine fotografii, poezii, desene si eseuri proprii, poate comenta si vota creatiile celorlalti sau poate primi pareri despre lucrarile proprii, intr-un adevarat spatiu de interactiune artistica.

LicArt, cel mai mare concurs din Romania e pe cale sa devina una dintre cele mai puternice miscari culturale din tara. De mai bine de 10 ani, zeci de mii de liceeni au avut oportunitatea de a-si masura fortele artistice, de a-si arata talentul si de a fi remarcati de personalitati remarcabile (le gasiti aici www.licart.ro/prieteniilicart.php).
LicArt a stimulat creatia artistica in randul tinerilor, nu doar prin organizarea celui mai mare concurs de acest gen, ci si prin implicarea unor nume marcante ale culturii romanesti si prin oferirea, an de an, a unor premii deosebite si a posibilitatii de a participa la work-shop-uri sustinute de profesionisti!
In aceasta perioada dificila, LicArt ramane printre prea putinele spatii de afirmare a valorii, in care tinerii se pot exprima, pot comunica, pot fi recunoscuti si intelesi.

Ne gasiti si pe Facebook, la adresa www.facebook.com/licartisti

Asadar, LicArt 11 va asteapta!

Liceeni, intrati pe www.licart.ro, cititi regulamentul si inscrieti-va!

maci

în orice zi

Ana-Maria Lupașcu

Col. Naţ. Petru Rareș, Suceava

apare stepa/ întinderea trupului meu. văd bărbaţi purtând caii răniţi
în spinare. umeri pe jumătate
ţes drumul spre cealaltă parte.
potecile duc într-o noapte nordică şi

mă simt tot mai aproape, le strig

băieţi
treceţi veninul în cantităţi ceva mai mari
ne trebuie să umplem bine.
am văzut e gol pe dinăuntru/ gol pe dinafară
doar
monochrome walls.

au rămas câteva încercări
pentru mâna care ucide/ trimite
impulsuri repetate şi

tot eu colind malul. umeri pe jumătate
descresc distanţele. locul acesta e
un front de război futurist/ un paradis primitiv
într-o barcă răsturnată.
trupul meu printre săgeţi de os , miros dulce într-o cameră.

de la ultima ta insomnie, cresc singură drumul
sării şi al sângelui. dar ce folos când
mi-au rămas doar săgeţile.
vocea ta aşteaptă zile/ seri de lemn sau cuvinte care
să oprească plutirea, undeva dincolo

trece timpul şi
nu ajungi. într-o convulsie hotărâtoare
îmi strâng braţele, să poată umple ţeasta asta
cu zdrenţe.

e cum nu se poate mai bine şi mai uşor
în vizuina mea. seri la rând, trupul caută în pat
golul pregătit
de simpla idee
a somnului.

Scrisoare de rămas bun

Corina Ciucă

Col. Naţ. Gheorghe Șincai, București

Plec azi.
Ieri nu știam să plec.
Un aer greu bătea de sus
și nu văzusem nicicând zarea.

Asta nu-i vreme să-ți iei câmpii,
Spuneai,
E timp să-ți bagi picioarele –
Pământu-i umed și se prind.

Azi plouă, dar plec.
Mâine îmi vor sădi ei drumul,
Ce va rodi abia la toamnă
și la ce bun să mai rămân apoi
o iarnă doar
să-ngheț pe el.

Vor crește, totuși, drumuri zeci sălbăticite,
Ori sute poate, poate mii,
Drumuri de o vară.
Sub ele se va ridica o iarbă neagră, ca o smoală,
În care se vor prinde pavelele drepte.
Sub pavele va sta mama,
Tata uneori,
Vor sta toti cei dragi mie,
Iar soarele va ploua peste ei,

Azi plec.
Sunt încă poteci
E încă pământ
și încă fân neîntors.
Miroase încă-a gară,
A tren,
și-a roți incinse și e bine.

Peronul așteaptă și el.
Nu-s numere, dar încă-i vreme,
E timp de căutat.

Azi. Plec.
Firmiturile le pun la loc în pâine,
De chei nu am nevoie,
țin brelocul –
am loc în buzunare doar de-o viață
și aia doar dacă-o trăiesc pe rând!
O tai și-o pun jumătate-n stânga,
Jumătate-n dreapta –
În buzunarele de la spate
Să m-așez mai bine-n ea.

Atâta doar.
Azi plec.

Vreau

Raluca-Leontina Neagu

Col. Naţ. Barbu Ştirbei, Călăraşi

să vorbească toate
cuvintele din lume să se arunce
peste buzele tale
peste amprenta lor violet
dar azi
liniştea ta îmbracă în gol
se mulează pe zidurile casei
întotdeauna cu spatele la soare
să-ţi fie umbră mămăiţă

ne lovim de bocceluţa în care strângeai seara
într-o cruce perfectă toate rugăciunile pentru El
o mutăm
cu ochii închişi

multe lucruri nu aş vrea să mai văd mămăiţă
Tatăl nostru spus în disperare mâna ta neputincioasă în aer
cum se aglomera camera şi nimeni nu respira
inima ta calmă tăcută Iisusul din perete cu capul în piept
strigătul mamei

ştii o să te caut ca pe o treaptă lipsă în întuneric
de fiecare dată când mă întorc acasă
şi urc scara spre trecutul
unde amintirile
se ţes
cu aţă albă
şi lacrimi.

Articole Conexe

Ultimele Articole