19.7 C
Roșiorii de Vede
luni, iunie 24, 2024

LicArt continuă!

LicArt continuă!

libertate

„Nu te poţi numi licean dacă nu ai trecut pe la LicArt!”

S-a incheiat si a doua luna de inscrieri la Festivalul National de Arte pentru Liceeni – LicArt, cel mai mare concurs din Romania, ajuns la editia a 11-a!  De la 1 octombrie s-au inscris 643 de liceeni din intreaga tara. Acestia concureaza deja cu 1776 de creatii la sectiunile: poezie si fotografie (categoriile alb-negru, portret si diverse).

La sfarsitul lui noiembrie, juriul condus de jurnalistul si omul de cultura Radu Herjeu, directorul Festivalului, a desemnat creatiile semifinaliste ale lunii: 24 de poezii, 25 de fotografii alb-negru, 42 de fotografii portret si 22 de fotografii diverse. Le gasiti pe toate pe www.licart.ro, la sectiunea Creatii semifinaliste. Toate aceste creatii vor intra in jurizarea finala ce va stabili nominalizatii actualei editii a LicArt, care vor fi invitati in Tabara de Creatie ce se va desfasura vara viitoare.

Dar inscrierile continua pana la sfarsitul lui aprilie! Si nu doar la poezie si fotografie, on line, ci si la sectiunea teatru. Toate trupele de liceeni din Romania sunt invitate sa se intreaca pentru a castiga Marele Premiu LicArt, care anul trecut a fost de 4000 de RON.

Asadar, sunt asteptati in concurs toti liceenii care nu s-au inscris inca! Regulamentul si multe informatii si detalii despre festival se regasesc pe situl www.licart.ro

Tot acolo exista din acest an si o sectiune speciala dedicata tuturor creatorilor, indiferent de varsta sau ocupatie: Comunitatea LicArt. Aici poate posta oricine fotografii, poezii, desene si eseuri proprii, poate comenta si vota creatiile celorlalti sau poate primi pareri despre lucrarile proprii, intr-un adevarat spatiu de interactiune artistica.

LicArt, cel mai mare concurs din Romania e pe cale sa devina una dintre cele mai puternice miscari culturale din tara. De mai bine de 10 ani, zeci de mii de liceeni au avut oportunitatea de a-si masura fortele artistice, de a-si arata talentul si de a fi remarcati de personalitati remarcabile (le gasiti aici www.licart.ro/prieteniilicart.php).
LicArt a stimulat creatia artistica in randul tinerilor, nu doar prin organizarea celui mai mare concurs de acest gen, ci si prin implicarea unor nume marcante ale culturii romanesti si prin oferirea, an de an, a unor premii deosebite si a posibilitatii de a participa la work-shop-uri sustinute de profesionisti!
In aceasta perioada dificila, LicArt ramane printre prea putinele spatii de afirmare a valorii, in care tinerii se pot exprima, pot comunica, pot fi recunoscuti si intelesi.

Ne gasiti si pe Facebook, la adresa www.facebook.com/licartisti

Asadar, LicArt 11 va asteapta! Liceeni, intrati pe www.licart.ro, cititi regulamentul si inscrieti-va!

toamna-tarzie

Scrisoare către nicăieri

Veronica Pop

Col. Naţ. Ioan Slavici, Satu Mare

A venit iarna mai repede anul trecut.
Păcat.
M-am rugat să se întoarcă cu 180 de grade,
să se amâne cu 365 de zile.
5 dimineaţa.
Ora la care copiii cuminţi
Îşi urcă visele pe aripi.
Ningea.
Şi tu îmi spuneai că o cheamă Ana ;
că paşii ei vin dintr-o lume
la care oamenii nu au acces.
Iar eu zâmbeam.
Îţi spuneam că îmi pare bine
Când existenţa ta are pentru cine
Să bată
În vechiul balon de săpun,
Că va mai trece un suflet
până când
marginile i se vor sparge de pământ.

De ceva vreme îmi pare
Că existăm degeaba
Unul în faţa celuilalt,
că eu nu îţi mai pot dezvălui nimic,
că tu nu mai poţi descifra nimic.
Nu mai am vise de visat
Poveşti de povestit
Pentru că
Tu
Le ştii deja fiecare detaliu
Şi toate încep cu
„Te iubesc”.

Ningea iar si iar…
Şi fulgi mi se lipeau de gene
De obraji, de mâini,
În timp ce îi scriam lui Moş Crăciun
Ca, în anul acesta să nu îmi mai aducă cărţi:
n-am găsit fericire pe nicio coală de hârtie.

Cred că n-ai înţeles nici până acum
Că, pentru mine,
a venit mai repede iarna anul trecut
şi îmi doream să mă cheme Ana
şi paşii mei să vină dintr-o lume
la care oamenii nu au acces.
Încă zâmbesc.

inocenta

Poem cu Amalia

Corina Ciucă

Col. Naţ. Gheorghe Șincai, București

Presată la rece
Singuratatea se strecoara pe sub usi.
Noaptea,
Când se lasă răcoarea,
Amalia se-ndeasă sub pragul ușii de la dormitor.

De dimineata, pe sufletul gol
Inghit 24 de ore –
Le iau deseori secunde
să nu le simt gustul.
Uneori imi cresc genunchii;
Alteori imi cad mâinile –
ține doar de cât de bine știu să le diger.

Ziua, port in buzunarul de sub inimă
Un creion cu vârful ascuțit.
Mă-nsemn sub ochiul drept,
Să-l țin închis,
și-i las guma Amaliei
să mă streargă când îmi vor crește gene.
Ei îi voi desena un gard și o lădiță.
Ea va ști atunci că trebuie să strângă florile din grădină.

Sub usi rămâne loc pentru orice iubire,
Oricâte s-ar grăbii se se-ndese,
Trebuie doar să-nveți să te strecori.

Amalia, e palma de pământ
Cu care în fiecare noapte,
Înainte să adormi,
Îți înfunzi găurile din suflet.

far

happiness

Articole Conexe

Ultimele Articole