16.7 C
Roșiorii de Vede
marți, octombrie 8, 2024

Cimitirul Românesc de Onoare de la Țiganca

                              Despre  Cimitirul  Românesc  de Onoare de la Țiganca

Cimitirul de la Tiganca

            Cimitirul  de Onoare  de la  Țiganca  are  o  istorie care  nu  se  învață  la  școală. Situat  la  45  km de  granița Prutului și  40  km  de  Cahul, la  marginea  satului  Stoienești, R. Moldova, aici odihnesc  oasele    celor  1020  de  militari  români  împușcați în prima  lună  de  război (1941-1945). Ostașii  români împușcați  au  fost puși în  substraturi, în  9  gropi  comune. Încă  din  1941 în  acel  loc  a fost  pusă  o  troiță.  Bulgarii  din  Stoienești  au  netezit locul unde  au  fost  îngropați  eroii  români și  au făcut  acolo  o  fermă  de  porci,  mai  apoi era o  stână  de  oi. În  1996 a  fost  o  ploaie  foarte  mare și  în  rezultat oasele  a multor  ostași  au  fost  mânate de  apă în  vale. Mai  târziu, prin 2000, s-au  pripășit cu  traiul în  acel  loc  doi  călugări: preotul  Nifon Ilie  și  preotul Casian, veniți  de  la  Mănăstirea  Neamțului.  Locuiau  într-un vagon  de marfă la  marginea  satului  Stoienești, hotărâți  să  nu  plece până  nu  vor  amenaja  cimitirul. Acesta  a  fost  începutul!

Realizatorul proiectului  de refacere și reconstrucție a cimitirelor  din afara granițelor României este Oficiul Național pentru Cultul Eroilor din  România. Anul  acesta, la  1  iunie , de Ziua  Eroilor,  se  împlinesc  10 ani  de  la  inaugurarea Cimitirului de Onoare de la Țiganca. Sunt  mândră că  am  asistat la  acea  ceremonie din  vara  lui  2006 (  pe  atunci  locuiam  la  Cahul). A  fost  un  eveniment  emoționant. Lume  multă,  venită  din  toate  localitățile, nu  numai  din  zonă, ci și  din raioane  mai  îndepărtate cum  ar  fi: Orhei, Strășeni, Criuleni, Fălești. Cîteva  autocare venite  de  dincolo  de  Prut cu  veterani  de  război,  urmași ai  eroilor, pelerini  din  România.  Ziua  de 1 iunie 2006 a  fost  marcată și  prin prima  vizită a Regelui Mihai  pe  pământul  Basarabiei, însoțit  de  membri ai suitei  regale. Regele  Mihai a  fost întâmpinat  cu  mult entuziasm de către românii  basarabeni, care  au  scandat „TRĂIASCĂ REGELE MIHAI” și „TRĂIASCĂ  ROMÂNIA MARE”.

placa1

Impresionant a  fost  momentul când  doi  copii de 9-10 ani duceau portretele Regelui Mihai și  Reginei  Maria, portrete  păstrate  pe  ascuns în toată perioada de prigoană  comunistă și  la  momentul  potrivit  au  fost  scoase din locul unde au fost ascunse.

Din partea  României a participat  o delegație oficială formată  din:    Teodor Atanasiu-Ministrul Apărării Naționale, Dan  Dungaciu-Secretar de Stat și  alte  oficialități.      Din  partea R.Moldova  nu  s-au  prea „înghesuit”  oficialitățile  să  participe. A  fost viceministru al  culturii, viceministru al  apărării  și  Iura(Iuda) Roșca, care  a  fost  huiduit  de  cei  prezenți. În   luna  mai  2005 Roșca  a  trădat interesele  naționale  și  s-a unit  cu  Voronin,  devenind  vicepreședinte  în Parlamentul R.Moldova.

Un  martor ocular a povestit, că el  avea vreo 12 ani , păștea  mieii  pe  câmp și a văzut cum  toți  cei  morți  au  fost  puși în  acele  9  gropi  comune și buldozerul dădea  pământ peste  ei, călcându-l(-i).Din  gropi  se  auzeau  gemete, drept dovadă că  printre soldații  morți mai  erau  unii  vii, care încă  mai  respirau.  ÎNFIORĂTOR!

În  toamna  lui 2007  am  fost  cu  un  grup membri ASTRA (eu  fiind  președintele Despărțământului ASTRA „Iulia  Hasdeu”  Cahul timp  de  16  ani),unde  am  făcut  lucrări  de  menaj în fața  Cimitirului.  Am  văzut acel  vagon  în care  au  stat  câțiva  ani  cei  doi  preoți. Între  timp,  unul  din  ei  a  decedat,  celălalt a  plecat  după  inaugurarea Cimitirului. Acolo  s-a  construit  o  bisericuță unde slujea  un  preot  tânăr.  În  acea  zi rece de  toamnă la  biserică  erau  doi  preoți,  au  venit  și ne-au  servit  cu  ceai  cald.

Cimitirul ocupă o suprafață de 2,15 ha. Din  partea  de  nord e  împrejmuit  cu  un  gard înalt din fier forjat.  Celelalte  trei  părți ale  Cimitirului    sunt  împrejmuite  cu  un  gard care  permite  vizualizarea  locurilor  de odihnă și  somnul de veci ale eroilor. Pe  crucile  creștine(aproape 150) sunt  fixate plăci  metalice cu  textul EROI ROMÂNI  NECUNOSCUȚI. Intrarea în  Cimitir se face printr-o poartă  tradițională,  românească. La  intrare  sunt  dispuse 11 plăci comemorative din granit negru,  unde pe 9  din ele sunt  trecute  în  ordine  alfabetică numele  a 830 de  eroi  identificați. Pe  prima  placă este  turnat  în relief textul EROI  ROMÂNI  NECUNOSCUȚI, iar  pe  ultima-CIMITIRUL  DE  ONOARE AL EROILOR  ROMÂNI.

În  2009 m-am întâlnit în Brașov  cu Florin  Săsărman,cântăreț de  muzică  folk, mi-a  dat  drapelul României ca  să-l  arborăm, deoarece  dispăreau  drapelele.Am  fost  cu  regretatul  meu  soț,  cu  o  prietenă    și  soțul  meu a  arborat  drapelul.

Am  organizat multe  excursii la Cimitirul de Onoare  cu  elevi și  profesori  din  Cahul,  din  localitățile  raionului  Cahul, chiar  și  cu  elevi  de  la  un  liceu  din  Găgăuzia. Am  fost și   cu  rudele  mele  din  Sibiu, din  Samara  (Rusia) la  Cimitir.

Cimitirul Românesc de  Onoare de la Țiganca a devenit  un loc de  reculegere în memoria celor 1020 de eroi  români.Vă  îndemn să  vizitați Cimitirul…

CIMITIRUL  DE  ONOARE AL EROILOR  ROMÂNI de la Țiganca !

 

                                                                                      Prof. Doina  Focșa

 Am fost la Cimitirul eroilor romini

 

Articolul precedent
Articolul următor

Articole Conexe

Ultimele Articole