15 C
Roșiorii de Vede
vineri, mai 24, 2024

,,Cărţile de la Vidra’’

                            Eveniment cultural de excepţie, la I. C. R.:

                             ,,Cărţile de la Vidra’’

 

Joi, 10 aprilie 2014, de la ora 18, superba sală cu coloane de aur a palatului de pe Aleea Alexandru nr. 38 din Bucureşti, în care îşi are sediul  central, Institutul Cultural Român, a găzduit vernisajul expoziţiei ,,Cărţile de la Vidra’’.

Sub motto-ul ,,Plângând de-atâta frumuseţe’’, marea poetă Carolina Ilica – cu obârşii în Vidra-sat din legendarii Munţi Apuseni, ai crăişorului Avram Iancu, scriitoare care a copilărit şi a urmat cursurile liceale ale celei mai vechi şcoli de învăţători ai neamului românesc: Şcoala Preparandală din Arad – a udat cu apă vie memoria mamei sale, Mager Victoria-Valeria, căreia i-a dedicat expoziţia. 

Apa vie a civilizaţiei de nouă ori milenare a daco-geto-tracilor – de unde au izvorât şi curg snaga şi datinile, tradiţiile, meşteşugurile/ Arta artelor de a trăi şi de a supravieţui, obiceiurile şi gloria din matusalemica Europa Veche – a fost botezată, în timp, de specialişti, comentatori şi promotori ai etnografiei, Civilizaţia Lemnului, Civilizaţia lânii, a borangicului, inului şi cânepii.

Pe/în aceste materiale, botezate, parcă, în Duhul Sfânt, culese cu grijă din codrul, totdeauna frate al românului, în lungi şi neguroase istorii, ori adunate din ţarina, din ograda, plină de orătănii şi vite -, Marea Doamnă a liricii româneşti, neîncoronata (încă !?) Regină a Spiritului Românesc (adevărat, curat, neîntinat de patimi şi vanităţi deşarte), Regină a ideilor nobile de românism, românitate, panromânism, panromânitate: Carolina Ilica a găsit de cuviinţă să le închine/ să le inculce, în clipe de inspiraţie divină, şase dintre cele 12 cărţi – scrise nu cu pana ori condeiul muiate direct în Luceafăr, bătute nu la maşina de dactilografiat, trecută rapid în amintire, şi nici ,,procesate’’pe computer, ci caligrafiate, cu harnicul Ac al ţărăncii, pe creaţii ivite din războiul de ţesut: scoarţe, ştergare, ii, zăvelci, fote, brâie şi câte şi mai câte, zeci, poate sute, piese de îmbrăcat pruncii, soţii, părinţii şi bunicii, de îmbrăcat pereţii casei, patul, lada de zestre, creaţii (de o frumuseţe răpitoare, dar şi de o utilitate inexpugnabilă) tot ale inimii, minţii şi mâinilor Femeii, cea mai răbdădoare, tenace şi, la nevoie, cea mai aprigă apărătoare/ ocrotitoare a Familiei.

Altfel exprimat, Carolina Ilica şi-a scris cele mai proaspete cărţi de poezie – deocamdatăşase, din cele 12 proiectate – nu pe suportul de imprimare al ultimei jumătăţi de mileniu: hârtia şi nici pe ,,suportul electronic’’ din ultimele decenii, ci direct pe pânza mirificelor ţesături rânduite de Dumnezeu să nu lipsească din nicio casă de ţăran român, unde liota de copii asigura perpetuarea neamului său stră-stră-vechi, de-o vârstă cu lumina pe-acest pământ niciodată părăsit, ci totdeauna locuit, hrănit cu sudoarea muncii sale, a ţăranului, hrănit cu lacrimi şi rouă – sudoarea privighetorilor care au trudit toată noaptea, cântând, cum ar fi scris Lucian Blaga.

În deschiderea evenimentului, a vorbit – cu graţie zâmbitoare şi lumină de gazdă cald primitoare – frumoasa, inteligenta şi telegenica Doamnă Ioana Drăgan, director în Institutul Cultural Român (coordonatoatoarea salbei de mărgăritare: zecile de I.C.R.-uri zvârlite, ca un curcubeu, în lume, de Ministerul de Externe şi de Ministerul Culturii din România).

Mierea spiritului românesc – în viziunea integratoare a poetei Carolina Ilica din neconvenţionalele sale ,,Cărţi de la Vidra’’ (adică de Acasă, din obârşiile nimbate într-un dor fără saţiu, uneori în dorul de dor, cel mai adesea în Dorul de Dumnezeu – dor de rădăcini nepierdute în timp, dor de curăţia izvoarelor şi prundurilor primordiale, dor de copilăria leagăn de aur şi dor de neamul său!) – a fost privită în zare, în curgerea sa de aur transparent, a fost decantată, degustată cu temeritate şi gustată cu savoare, tâlcuită şi deztâlcuită, dezlegată de sensuri şi semnificaţii (aşa cum Nichita Stănescu şi Mircea Dumitrescu legau şi dezlegau ,,Noduri şi semne’’, acum vreo patru decenii) de personalităţi de prim-plan ale vieţii cu adevărat româneşti: criticul literar şi jurnalistul de vocaţie Ioan Adam (laureat, în 20 decembrie 2007, al Marelui Premiu acordat de Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România); prof. univ. dr. Nicolae Georgescu, critic şi istoric literar, eminescolog de notorietate; prof. univ. dr. Andrei Ionescu, expert în spaniolă şi traducător de mare rafinament; Paula Iacob, celebru avocat, în al cărei eclatant palmares profesional se înscriu pledoariile în care i-a apărat, separat, pe Ştefan Andrei, cel mai valoros minstru de Externe de la Nicolae Titulescu încoace, respectiv, pe atât de nefericitul şi pe nedrept hulitul Nicu Ceauşescu, fiul cel mic al ,,Dictatorului’’ din Epoca de Aur a României.

Din partea Ministerului Culturii şi a Revistei europene de cultură şi educaţie naţională, pe care o editează la Craiova, LAMURA -, Dan Lupescu a transmis un mesaj de preţuire pentru protagonista acestui regal de spirit românesc şi de poezie: Doamna Carolina Ilica.

Magica seară de literatură şi artă găzduită de Institutul Cultural Român, la palatul său central din Bucureşti, s-a încheiat prin mărturia de credinţă şi recitalul susţinute chiar de poeta Carolina Ilica.

Dintre personalităţile de excepţie care au onorat evenimentul amintim doar pe marele pianist Dan Grigore; criticul şi istoricul literar Valeriu Râpeanu (cel care, în deceniul al optulea al veacului trecut, pe când era directorul Editurii EMINESCU, i-a acordat premiul pentru debut în volum, selectând-o din o …mie de candidaţi, volumul urmând a purta titlul, de o expresivitate irezistibilă: ,,Neîmblânzită ca o stea lactee’’); prof. univ. dr. Ioan Opriş, ex-ministru adjunct al Culturii, o autoritate incontestabilă în muzeologie, muzeografie şi, în genere, în patrimoniul cultural naţional; inconfundabilul interpret Doru Tufiş, şi el director în Ministerul Culturii condus, în anii 2001-2004, de acad. Răzvan Theodorescu.

Dintre membrii Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, am desprins chipurile remarcabile ale doamnei Georgeta Adam şi ale domnilor Bebe Răvescu (,,Bucureştiul literar şi artistic’’), Emil Stanciu (,,Meridian’’), Romulus Turbatu (editor coordonator al Revistei LAMURA).

Expoziţia ,,Cărţile de la Vidra’’ poate fi vizitată până la 24 aprilie 2014, în Palatul I.C.R. de pe Aleea Alexandru nr. 38 – Bucureşti, România, Europa.

De Florii şi de Sfintele sărbători Pascale – tuturor, un semn de lumină şi o îmbrăţişare frăţească.

HRISTOS va Învia. Slăviţi-L !

 

                                                                                    Dan LUPESCU

                                                                           Craiova, 11-12 Aprilie 2014.

Articole Conexe

Ultimele Articole