Când timpul ne presează, putem încălca legea ?!
Au început audierile în Comisia Nemirschi vizând acordarea unui contract de publicitate de 500.000 de euro , unei firme din Ploieşti, fără licitaţie publică.
D-na Virginia Ştefănică, secretar general al Ministerului Mediului, a recunoscut în comisie că domnul ministru Nemirschi e …naşul ei de cununie. După vreo 10 minute, când doamna a realizat ce gafă a făcut, face o piruietă şi, cu buzele ţuguiate, se pisiceşte la membrii comisiei: „Ştiţi, eu am divorţat de soţul meu(sic!) …deci domnul ministru nu (prea) mai e naşul meu!”.
Legat de atribuirea contractului fără licitaţie, explicaţia lor a fost cât se poate de simplă: …„a existat un caiet de sarcini, în care era oferta iniţială (la dosarul Comisiei de anchetă ne este nimic depus care să dovedească această susţinere!?), că în 27 aprilie s-a negociat şi firma Ars Advertising a oferit nişte bonusuri, şi a întocmit o nouă ofertă , iar a doua zi s-a şi semnat contractul”.
S-a motivat faptul că nu s-a făcut licitaţie pentru că …„nu era timp”…, Comisia Europeana cerând ca promovarea să se facă în perioada iunie-septembrie, că n-au făcut invitaţii către alte firme pentru că, de fapt, contractul din aprilie e o prelungire a celui din octombrie 2008, etc. Deci, scuze cu duiumul şi un mesaj transmis în clar: când timpul ne presează, putem încălca dispoziţiile legale ! Oare aşa să fie ?
Alexandru MOCANU
Senator PD-L de Teleorman
P.S. Dacă interesează pe cineva părerea mea în cazul Ridzi, iat-o: Nu ştiu dacă doamna ministru Ridzi este vinovată sau nu în cazul atribuirii acelor contracte de prestări servicii pentru ziua de 2 Mai, de aceea, din acest punct de vedere aştept să se pronunţe parchetul. Ceea ce ştiu foarte bine este că doamna Ridzi TREBUIA SĂ DEMISIONEZE din funcţia de ministru, în primele 48 de ore de la apariţia „scandalului”, pentru că s-a văzut clar în ce direcţie vor să-l ducă: Ridzi – Eba – Traian Băsescu. Dacă ar fi demisionat atunci, lăsa „echipa de zgomote” fără obiectul muncii, cu mult înainte de a se propune constituirea Comisiei de anchetă, dar mai ales se evita târârea PD-L şi a lui T. Băsescu
într-un scandal care, indiferent de deznodământ, va lăsa urme.
Amintiţi-vă că după ce am iniţiat „legea berii”, în februarie 2006, într-un mod ticălos, s-a încercat atragerea mea într-un scandal care se dorea să aibă aceeaşi finalitate, anume discreditarea lui Traian Băsescu, mai precis a luptei sale împotriva corupţiei. După doua zile de scandal, când mi-am dat seama unde vor să ajungă nemernicii tocmiţi, fără ezitare mi-am retras iniţiativa legislativă şi, astfel, demersul acestora nu-şi mai avea rostul şi s-a stins în câteva zile. Ulterior, legea au preluat-o, ad literam, alţi deputaţi şi, după multe peripeţii, astăzi este la votul final. De aceea, pe baza propriei experienţe, cu părere de rău spun încă o dată : doamna ministru TREBUIA SĂ DEMISIONEZE! Între timp, răul s-a produs şi o eventuală demisie nu mai are nici pe departe efectul pe care l-ar fi avut la început. Păcat!