Calendarul săptămânii 1 – 7 ianuarie 2012
1 ianuarie
Sf. Vasile episcopul Cezareii, este unul dintre cei mai importanți părinți ai bisericii ortodoxe și unul dintre cei mai mari teologi creștini. S-a născut în Pont în jurul anului 329 și a murit în Cezarea în ziua de 1 Ianuarie 379.
1449 – S-a născut Lorenzo de Medici, umanist italian (m.08.04.1492).
1737 – A murit Antoine Bauderon, poet francez, cunoscut sub numele de Senece („Amorul perfect”) (n.1643).
1766 – Introducerea nartului (norma zilnică de lucru) în Moldova, prin aşezămîntul agrar al lui Grigore al III-lea Ghica.
1775 – Alexandru Ipsilanti dă mitropolitului sarcina să elaboreze un raport despre situaţia învaţămîntului în Transilvania, pentru a putea trece la realizarea unor reforme.
1809 – S-a născut mitropolitul Andrei Şaguna. (m.28.06.1873).
1934 – S-a născut Teşu Solomovici, scriitor, istoric, publicist, autorul cărţii ION ANTONESCU – o biografie –
1942 – La această dată, reprezentanţi a 26 de state care luptau împotriva Axei au anunţat că acceptă propunerile cuprinse în Carta Atlantică şi au semnat „Declaraţia pentru Natiunile Unite”. Acest document folosea pentru prima oară termenul de „naţiuni unite”, sugerat de preşedintele american Roosevelt. Documentul stipula că nici una dintre părţi nu va semna o pace separată cu Germania şi va lupta pînă la înfrîngerea acesteia.
2 ianuarie
1853 – Ia fiinţă Şcoala de Mică Chirurgie, instalată lîngă spitalul Filantropia, Bucureşti.
1866 – S-a născut Gilbert Murray, filolog şi umanist britanic (m.20.05.1957).
1882 – S-a născut Ion Teodorescu-Sion, pictor şi desenator (m.31.03.1939).
1891 – S-a născut poetul expresionist Aron Cotruş („Horia”, „Rapsodie dacă”, „Rapsodia Iberica”) (m.01.11.1961).
1903 – S-a născut Emanoil Arghiriade, matematician strălucit, membru al Academiei Române (lucrări ştiinţifice: „Sur les surfaces de Cech”, „Sur le contact d´une surface et d´une quadrique”) (m.20.06.1969).
3 ianuarie
1853 – A apărut, la Sibiu, publicaţia „Telegraful român”, devenită, ulterior, organul de presă al Mitropoliei Ortodoxe de Alba Iulia şi Sibiu.
1899 – Prima utilizare a cuvântului „Automobil” a apărut într-un editorial din New York Times.
1902 – S-a născut Umberto Barbara, scenarist şi regizor italian de film (m.1959).
1912 – S-a născut Emil Condurachi, istoric şi arheolog, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bruxelles (m.16.08.1987).
4 ianuarie
1841 – S-a născut Petru Poni, chimist şi mineralog, unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie, autor al celor dintîi manuale de fizică şi chimie în limba română, membru şi preşedinte al Academiei Române (1898-1901, 1916-1920) (m.02.04.1925).
1847 – Apare, la Blaj, din iniţiativa lui Timotei Cipariu, publicaţia „Organul luminării”, care se va transforma în timpul revoluţiei de la 1848 în „Organul naţional”. Aceasta este prima gazetă tipărită în Transilvania în întregime cu caractere latine.
1849 – Aflat la Londra, Dimitrie Brătianu adresează Lordului Palmerston un memoriu explicativ asupra Revoluţiei Române. El solicita guvernului britanic sprijinul pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească.
1857 – S-a născut Emile Cohl, regizor francez, caricaturist, pionier al filmului de animaţie.
1877 – S-a născut Sextil Puşcariu, lingvist şi filolog (m.05.05.1948).
5 ianuarie
1589 – A murit regina Catherina de Medici (n.13.04.1519).
1716 – Nicolae Mavrocordat este numit domn în Ţara Românească. Instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească.
1805 – Cea dintîi legiuire care prevede eliberarea unei părţi din moşii de toate servituţile feudale şi transformarea ei în proprietate absolută a boierului – Aşezamîntul agrar al lui Alexandru Moruzi.
1819 – Poarta otomană a promulgat un Regulament special, care hotăra ca scaunele de domnie ale Moldovei şi Ţării Româneşti, ca şi dregătoriile de dragomani ai Divanului otoman şi ai Amiralităţii otomane urmau a fi ocupate, prin rotaţie, de 4 familii fanariote.
1828 – S-au deschis, la Iaşi, cursurile „Şcolii de româneşte şi latineşte”, la mănăstirea Trei Ierarhi, conduse de Iordache Săulescu.
1855 – S-a născut King Camp Gillette, inventator şi manufacturier american , realizatorul primelor lame de ras (m.09.08.1932).
1859 – Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.
6 ianuarie
Biserica ortodoxă sărbătorește botezul lui Iisus Hristos, sau Boboteaza. Această zi marchează sfârșitul sărbătorilor dedicate Crăciunului și Anului Nou.
1412 – S-a născut Ioana d’Arc, eroina naţională a Franţei, sanctificată în 1920.
1760 – S-a născut scriitorul, filosoful şi istoricul Ion Budai Deleanu („Ţiganiada”, „Trei viteji”, „Scrieri lingvistice”) (m.24.08.1820).
1802 – S-a născut Ion Heliade Rădulescu, scriitor şi om politic, întemeietorul presei scrise în Ţara Românească („Curierul românesc”, 1829) (m.27.04.1872).
1822 – S-a născut arheologul Heinrich Schliemann; încercând să identifice locurile evocate în epopeile homerice, Schliemann a descoperit Cetatea Troiei şi tezaurul atribuit regelui Priam (m.26.12.1890).
1897 – S-a născut scriitorul Ionel Teodoreanu („La Medeleni”, „Uliţa copilăriei”; „Loreley”, „Masa umbrelor”) (m.03.02.1951).
1907 – S-a născut fizicianul Ion I. Agârbiceanu, conducătorul lucrărilor care au dus la realizarea primului laser românesc în 1962, membru corepondent al Academiei Române (m.09.03.1971).
7 ianuarie
Sf. Ioan Botezătorul este una din figurile centrale ale creștinismului predicator și botezător pe malurile râului Iordan; înainte-mergătorul, vestitorul și botezătorul lui Iisus; este numit de Iisus „cel mai mare dintre cei născuți dintre femei”, iar Biserica Creștină îl cinstește ca pe cel mai mare dintre sfinți
1872 – S-a născut pictorul Octav Băncilă.
1872 – S-a născut Frederic Storck, sculptor român de origine germană.
1881 – S-a născut poetul, prozatorul şi dramaturgul Ion Minulescu („Romanţe pentru mai tîrziu”, „De vorbă cu mine însumi”, „Corigent la limba română”) (m.11.04.1944).
1902 – S-a născut chimistul Ilie G. Murgulescu, preşedinte al Academiei Române (1963-1966) (m.28.10.1991).
1910 – S-a născut cunoscutul bancher Alain de Rothschild.
1917 – S-a creat, la Iaşi, „Comitetul Naţional al românilor emigranţi din Austro-Ungaria”, avîndu-i în frunte pe Vasile Lucaciu şi pe Octavian Goga. Comitetul, alcătuit din 12 membri, a semnat Declaraţia de război împotriva Austro-Ungariei.