ADRIAN PĂUNESCU –
Popas mesianic la „Frații Buzești”
A fost ca ieri… Ba, poate, a fost chiar ca azi… Deși se vor împlini 20 de ani… Fugit
ireparabile tempus… De la suita de manifestări culturale prin care, în zilele de 31
octombrie-2 noiembrie 2002, la Craiova, a fost marcată împlinirea a 120 de ani de ființare a
Colegiului Național „FRAȚII BUZEȘTI”.
Sobrietate, echilibru, inspirație – aceștia au fost cei trei vectori definitorii pentru acea
suită de „întâmplări” memorabile, pe care i-am subliniat în debutul amplei relatări (publicate
în ediția din noiembrie 2002 a Revistei LAMURA), relatare de presă reluată în volumul al
doilea, din 2007, al seriei Spiritul Olteniei. Pod peste himere. Holograme pentru Europa,
încununat, ca și primul, cu Marele Premiu acordat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din
România.
Remarcabilă prin altitudinea ideatică, tonusul viguros și lipsa de festivism (facil),
adunarea desfășurată la Teatrul Național din Cetatea Băniei a avut ca moderator pe directorul
din acel moment al școlii sărbătorite, prof. Gheorghe Drăgolici. Protagoniști: absolvenți și
cadre didactice de excepție, din ultimele șapte decenii.
Mesajul Președintelui României, dl Ion Iliescu, a fost transmis de Sorin-Ștefan
Stanciu, consilier de stat la Palatul Cotroceni, component al promoției 1969 a „Buzeștilor”.
Constantin Corega, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, a transmis mesajul
premierului Adrian Năstase, după care a înmânat diplomele de excelență conferite de M.E.C.
unui număr de 16 cadre didactice. Subprefectul Doljului, ec. Elena Șerbănoiu, a apreciat că
liceul sărbătorit s-a dovedit, de-a lungul anilor, „purtătorul unui aport de coeziune socială în
viața Craiovei”. Ing. Vasile Bulucea, primarul municipiului, a evidențiat că „vocația valorii și
cultul pentru perfecțiune definesc spiritul specific Liceului FRAȚII BUZEȘTI”. Senatorul
Maria-Antoaneta Dobrescu, profesor titular la CNFB, a insistat pe deschiderea europeană,
gândită în 1992, cu colectivul Catedrei de limbi germanice, când a fost înființat Grupul
SHAKESPEARE, și a remarcat contribuția ministrului Tineretului și Sportului din acea
vreme, Alexandru Mironov, la materializarea primelor schimburi de experiență ale elevilor
și profesorilor de la L.F.B. cu colegi din Anglia, Scoția și Danemarca. Prof. Constantin
Bușoi, inspector școlar general al Doljului, a relevat un fapt extrem de semnificativ: „mai
mult de jumătate dintre premiile obținute de elevii din întregul județ, în ultimul deceniu, au
revenit celor de la FRAȚII BUZEȘTI”. De reținut că, în următorii 18 ani, adică până mai
alaltăieri, elevii de aici s-au situat în Top 3 (la nivelul României) în ceea ce privește numărul
de premii obținute la Olimpiadele școlare naționale și internaționale.
După admirabilul prof. univ. dr. Marin Tudor (fost pilot de vânătoare în Aviația
Română din timpul celui de-al doilea război mondial), acad. Radu P. Voinea (cronologic, al
cincilea președinte oltean al Academiei Române, între 1984-1990, după Petre S. Aurelian,
Ludovic Mrazec, C. Rădulescu-Motru și Ilie Murgulescu), cel mai percutant mesaj l-a adresat
profesorul de matematică, scriitorul SF și omul de televiziune Alexandru Mironov, în acei
ani secretar general al Comitetului Național Român pentru UNESCO. Acesta a afirmat
răspicat: „Deși sunt absolvent al Colegiului CAROL, am ținut să fiu prezent la sărbătoarea dv.
Pe cerul secolului XXI stă scris ȘOMAJ, VIOLENȚĂ. Singurul remediu este EDUCAȚIA.
Colegiul FRAȚII BUZEȘTI face parte din rețeaua de școli asociate UNESCO. În toată lumea
există aproape 3000 de asemenea școli. Ofer directorului dv un Program UNESCO. Vă
propun să realizăm împreună, în premieră pentru România, TELE-RADIO-ȘCOALĂ – un
proiect de complementaritate deosebită la școala de azi, prin care puteți participa la orele
privind globalizarea, respectiv, arta politeții.”.
Veritabile lecții de inițiere în viață și lecții de armonie cu lumea, cu Dumnezeu, cu sine
-, mărturisirile poetului Adrian Păunescu, senator de Dolj, academicianului Radu P. Voinea,
respectiv, academicianului Mihnea Gheorghiu – toți trei, cetățeni de onoare ai Craiovei –
merită pe deplin a fi consemnate în detaliile cele mai semnificative.
Pentru ediția de azi, selectăm partea finală a vibrantei alocuțiuni a lui ADRIAN
PĂUNESCU, pe care am consemnat-o sub genericul Fără competențe, România este o țară
condamnată !.
Reproducem ca atare acele secvențe, care – și acum, după 20 de ani – sunt mai dureros
de actuale de când oricând: „Am văzut în cărțile liceului, tipărite cu ocazia acestei aniversări,
că NU sunt între cei cu care liceul se mândrește – și, sigur, mie îmi pare foarte rău. Dar, vă
spun un lucru care compensează această situație: mă mândresc eu cu Liceul FRAȚII
BUZEȘTI. Mă mândresc cu atâția colegi și cu atâția profesori, care au făcut, din acest Centru
de Lumină și Cultură, o CETATE, în același timp, a înțelepciunii și curajului. Aici s-au
născut patrioți și oameni de competență. Și este important să spunem că, fără competențe,
România prezentului și viitorului este o țară condamnată. Fără oameni care să-și cunoască
meseria… Vă dau numai câteva nume de fruntași în domeniu, foști elevi ai acestui liceu. Cel
mai bun ministru de Externe al României este Ștefan Andrei. Care a făcut politică externă
deschisă către toate orizonturile, pe când aceasta ne costa gaz metan și petrol pe care sovieticii
NU ni-l mai dădeau la vreme, tocmai pentru că făceam politică externă deschisă către
Germania, S.U.A., Israel. Ștefan Andrei este numele acelui ministru de Externe care s-a
ocupat cu această treabă.
Cel mai mare poet și dramaturg al acestei perioade, pe care am parcurs-o împreună,
este Marin Sorescu.
Reportajul literar românesc a avut în Ilie Purcaru, absolvent al FRAȚILOR
BUZEȘTI, cel mai strălucit continuator al lui Geo Bogza.
Iată oameni extraordinari: Marius Guran, Alexandru Mironov, Irinel Popescu…
De aceea ziceam: mă mândresc cu liceul din care am fost trist să plec mai devreme decât
trebuia.
Și, în fond, FRAȚII BUZEȘTI a crescut nu numai competențe, ci și patrioți.
Pentru că oamenii care au rămas să-și facă datoria, ca și oamenii care au plecat să-și facă
datoria, sporesc lumina acestei Oltenii mereu jefuite și mereu în căutare de soluții.
În acest context, vreau să spun cât de importantă este, în continuare, BĂTĂLIA
PENTRU VALOARE. Dacă în țara noastră confuzia valorilor va continua să stăruie ca o
ceață otrăvită, ne vom bate cu greu și ne vom bate fără șanse, cu alții. NU putem accepta
rolul de subalterni într-o Europă ai cărei căuzași suntem. Dar nu putem accede la un rol
de stăpâni, dacă NU vom ști să alegem, în licee și în facultăți, VALORILE. În așa fel încât
ele să ne reprezinte, și NU nonvalorile.
Mai spuneam, în timp, următoarea butadă, următoarea parabolă: dacă un trib are să
dispute o întâietate cu alt trib, fără îndoială că fiecare trib își alege pe cel mai puternic să-l
reprezinte în „trânta” cu cel de la tribul advers. Măcar atâta morală să aibă fapta noastră de zi
cu zi: să-i alegem pe cei mai buni. Și să ne reprezinte. Și să-i păzim de ceea ce Mihai Viteazul
n-a putut să fie păzit pe Câmpia Tordei. Căci problema, acolo, la Torda, NU era că-l urau
adversarii pe Mihai Viteazul, ci unde erau românii în momentul în care s-a putut intra în
cortul lui Mihai Viteazul și i s-a putut tăia capul ? Problema nu este numai a noastră, ci și a lui
Mihai Viteazul însuși.
Acum și în veac, liderii trebuie să știe să NU se despartă de poporul lor. Pentru ca
nimeni, niciodată să NU mai transforme România în teatru de război, și în teatru de încăierări,
și în teatru de război civil. Pentru ca valorile să ajungă să reprezinte această țară.
Scriam acolo (n,n,: arată spre prezidiu) patru versuri care ar putea fi un angajament:
„Elev Păunescu, destinul ți-arată,
Oriunde va fi cât trăiești să trăiești,
Că tu NU ai dreptul să uiți niciodată
Liceul de glorie FRAȚII BUZEȘTI”.
…Și încă o dată, aici și oriunde:
Până la capăt cu poporul meu,
Așa să mă ajute Dumnezeu !.
..//..
DAN LUPESCU
Craiova, 16 Iulie 2022