Reformele d-lui Petru Poni

    Reformele d-lui Petru Poni

            În ziarul „ADEVERUL, ediţia a II-a, din data de sâmbătă, 7 septembrie 1891”, pe lângă informaţiile despre Congresul tineretului universitar care se desfăşura la Giurgiu, se publică şi 21 de articole din Cap. VI din „REFORMELE D-LUI PONI”.

           Pentru că la sfârşitul lui august 2014, timp de nouă zile, „aproape 1500 de învăţători, educatoare şi profesori au participat la Suceava, Cernăuţi, Chişinău şi Eforie Sud la a XXXVI-a ediţie a acestui cel mai mare forum anual de dezbatere din învăţământul românesc după cum aprecia însuşi ministrul Remus Pricopie iar  colegilor din România li s-au alăturat peste 300 de dascăli din R.Moldova, 150 din regiunile ucrainene Cernăuţi, Odessa, Transcarpatia şi Vinniţa, zeci de colegi din Serbia (Voivodina şi Serbia de răsărit), un grup reprezentativ de cadre didactice de la şcolile de grafie chirilică din toate raioanele nistrene ale Moldovei, profesori de etnie sârbă şi ucraineană din România”, iar prima ediţie a avut loc în 1898, este mai mult decât necesară aducerea aminte, pentru toţi cei care trudesc cu adevărat pentru luminarea copiilor de români, strădania înaintaşilor pentru aşezarea învăţământului românesc pe baze sănătoase.

           Iată cum gândea Petru Poni, ministru al Cultelor şi Instrucţiunii,în urmă cu 123 de ani, în primul său mandat, cel din iulie-noiembrie 1891, reformele învăţământului românesc.

       „VI. Întreţinerea învăţământului primar

Art. 48.- Instrucţiunea primară este în sarcina statului întru tot ceea-ce priveşte:

1. Apuntamentele personalului învăţător;
2. Apuntamentele şi desdăunările de transport a personalului inspectoral;
3. Cheltuelile pentru materialul didactic, registre, imprimate etc, necesare şcoalei;

În sarcina comunelor vor fi:

1. Construcţiunea sau chiria şi întreţinerea localului de şcoală şi a locuinţei directorilor şcoalelor urbane şi învăţătorilor şcoalei rurale;
2. Cheltuielile pentru facerea, întreţinerea şi reînoirea mobilierului şcolar;
3. Cheltuielile pentru încălzitul şi iluminatul şcoalei;
4. Remunerarea oamenilor de serviciu necesari şcoalei;

Aceste cheltuieli se vor înscrie între cheltuielile obligatoare ale comunelor. În cas de refuz sau de insuficienţă a sumelor înscrise, Revizorul va raporta ministerului de instrucţiune, care va judeca dacă este loc de a cere, ca autoritatea administrativă competentă să înscrie din oficiu sumele în budgetul comunelor.

Comunele sunt obligate să plătească sumele de mai sus destinate şcoalei la timp şi în mod regulat conform instrucţiunilor date de Minister.

În cas de refus, Casierul central va opri din casa comunală suma prevăzută, care se va încredinţa învăţătorului prin comitetul permanent al judeţului.

………………………………………………………………………………………………………………………………

Art. 56.- Durata studiilor în şcoalele primare este:

a)     Pentru şcoalele normale de institutori, trei ani de cursuri şi un an de aplicaţiune;

b)     Pentru şcoalele de institutoare, trei ani de cursuri şi un an de aplicaţiune;

c)     Pentru şcoalele normale de învăţători şi de învăţătoare şi institutrice pentru grădinele de copii un an preparator în care se repetă materiile învăţământului primar, patru ani de cursuri şi un an de aplicaţiune;

Elevele anului de aplicaţiune a şcoalelor normale de învăţătoare fac practica pedagogică atât în şcoalele primare de aplicaţiune cât şi în grădina de copii.

Art.57.- Programele tuturor şcoalelor normale vor cuprinde în vederea culturei generale şi special pedagogice a viitorilor membri ai corpului didactic, următoarele studii:

1. Religiunea,
2. Limba şi literatura română,
3. Noţiuni de istoria universală şi în special din istoria Românilor,
4. Geografia,
5. Matematica,
6. Ştiinţele naturale şi fizico-chimice,
7. Igiena,
8. Caligrafia şi desemnul,
9. Musica,
10. Gimnastica,
11. Limba francesă,
12. Pedagogia cu ştiinţele ei auxiliare şi practica pedagogică.

Pe lângă studiile enumerate, se vor mai preda în mod obligatoriu:

1. În şcoalele normale de băieţi: noţiuni de drept constituţional şi administrativ şi Instrucţiunea militară.
2. În şcoalele normale de fete: economia domestică şi lucrul de mână.
3. În şcoalele normale de institutori şi institutoare, limba germană.
4. În şcoale normale de învăţători: medicina populară, cunoştinţe de agronomie şi zootehnie, practica agricolă şi lucrări manuale în ateliere.

Art.58.- Elevii tuturor şcoalelor normale primare trec în fiecare clasă, la finele anului şcolar, un examen general.

Art. 59.- După terminarea cursului întreg al acelor şcoale, ele se supun unui examen general de materiile parcurse în şcoală. Acest examen se face înaintea unei comisiuni compuse din corpul didactic al şcoalei unde elevul a urmat şi pe un delegat din partea Ministerului în persoana unui profesor de Universitate, eventual al altei persoane, ce cunoaşte bine organisaţia şcoalelor normale. Delegatul Ministerului se numeşte pe cel puţi trei ani consecutivi. El este preşedintele comisiunii.

Art.60.- Examenul general, la fiecare şcoală normală, se face prin probe de trei specii:

a)     Probe în scris;

b)     Probe orale;

c)     Probe de practică pedagogică.

……………………………………………………………………………………………………………………

Art.62.- Sunt scutiţi de serviciul permanent în oştire elevii şi absolvenţii şcoalelor normale primare de institutori şi învăţători. În fiecare din aceste şcoale se va preda instrucţiunea militară sub controlul ministerului de resboiu; iar elevii sunt obligatoriu înscrişi în controalele armatei încă de la primirea lor în şcoalele normale, vor avea la terminarea cu succes a studiilor, gradul la care vor fi consideraţi apţi în urma esamenului militare.

Art.63.- Corpul didactic de la toate şcoalele normale primare se recrutează dintre licenţiaţi de Universitate. Corpul didactic al şcoalelor normale de băeţi esclusiv bărbătesc; acel al şcoalelor normale de fete este parte bărbătesc parte femeiesc preferându-se la condiţiuni egale, femeile înaintea bărbaţilor.

Art.64.- Catedrele şcoalelor normale primare se ocupă prin concurs. Probele concursului atât ştiinţifice cât şi pedagogice vor consta din probe în scris, probe orale şi probe de practică pedagogică. Media generale trebuie să fie cel puţin 7 din maximum de 10 puncte, pentru ca concurentul să poată fi numit profesor.

……………………………………………………………………………………………………………………

Art.69.- Profesorii cei mai distinşi ai şcoalelor normale primare se vor trimite succesiv pe la cele mai renumite şcoale normale streine pe cheltuiala Statului, pe timp de un an, spre a se perfecţiona asitând la cursurile din acele şcoale.”

                                                                     A consemnat

                                                                               Ion SĂLCEANU