Categorized | Prima Pagină

“Sunt dialoguri cu adevărat fundamentale …

Posted on 27 November 2012

            Lansare la Targul de carte

 

                              “ Sunt dialoguri cu adevărat fundamentale

                    şi una dintre cărţile de căpătâi ale acestei generaţii”

 

           Ca şi în alţi ani, Târgul internaţional de carte GAUDEAMUS a fost centrul vieţii culturale din România, cele peste 400 de edituri din ţară şi străinătate  oferind, prin fiecare carte prezentată, un prilej de sărbătoare a ideilor şi proiectelor culturale. Pentru fiecare din cărţile apărute în ultima vreme, editura “VREMEA” a găsit timpul necesar pentru a le prezenta în cadrul Târgului internaţional GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, ediţia a 19-a, care a avut loc în perioada 21-25 noiembrie 2012 în Pavilionul Central Romexpo din Bucureşti.

         O parte însemnată din cei peste 112 000 de vizitatori s-a oprit şi la standul editurii VREMEA răsfoind şi cumpărând titlurile cu care această importantă editură s-a prezentat la acest eveniment cultural internaţional. Una din cărţile pentru care editura a organizat o lansare în data de 24 noiembrie 2012, ora 14.30, la standul editurii, a fost “Dialoguri fundamentale”  a publicistului Ion BĂDOI, apărută în colecţia  “FID – Fapte, Idei, Documente”.

        Autorului i-au fost alături jurnalista Daniela SOROŞ, Redactor şef la agenţia de presă “Romanian Global News”, agenţia românilor de pretutindeni, dr. Emil ŢÎRCOMNICU, scriitor, cercetător etnolog la Institutul de Etnografie şi Folclor “C. Brăiloiu” al Academiei Române şi marele poet naţional, prozatorul, istoricul literar, luptătorul pentru drepturile naţiunii române, Acad. Nicolae DABIJA,  care a fost şi Preşedintele  de onoare al Târgului de carte Gaudeamus.

       Distinsa şi neobosita directoare a editurii “VREMEA”, doamna Silvia COLFESCU, a deschis evenimentul spunând:

         “ Într-o superbă nebunie totală, într-o atenţie nedistributivă a publicului, ne facem datoria să semnalăm apariţia unor cărţi importante la editura “VREMEA”, unele dintre ele au avut deja lansarea făcută, cum este cartea jurnalistului Ion BĂDOI, “Dialoguri fundamentale”,  care a avut lansarea la librăria M. Sadoveanu, în data de 5 noiembrie,  altele vor avea o lansare specială pentru fiecare. Aici, vom face doar o scurtă prezentare ca să ştim că ne-am făcut datoria faţă de aceste cărţi şi la Târgul de carte.  Suntem mândri să anunţăm apariţia celui de-al doilea volum „Memoriile mandarinului valah” ediţia definitivă, extraordinar de bine îngrijită de fiica  lui Petre Pandrea, o carte de temelie a literaturii şi a istoriei româneşti. Petre Pandrea a fost avocat,  a fost un scriitor cu o pană foarte ascuţită, a fost un cronicar al vremii sale, cum s-ar spune, un cronicar necruţător al vremii sale, un foarte talentat scriitor. Întrucât fiica lui Petre Pandrea, Nadia, care a îngrijit ediţia, nu este în ţară acum, o aşteptăm pentru o lansare aşa cum se cuvine acestei cărţi. O altă carte foarte interesantă pe care o avem în faţă este cartea regretatului Aurel Sergiu  Marinescu, „ Năstase Scatiu”, o carte cu o tentă intens politică.   Aurel Sergiu Marinescu a fost toată viaţa lui un luptător neîmpăcat împotriva comunismului, a fost un critic neîmpăcat al corupţiei, al spiritului dâmboviţean al hoţiei şi al neseriozităţii. A fost un om de o rectitudine morală fără greş, a fost un mare critic al vremurilor trecute şi al racililor vremurilor acestea. E o carte care merită să fie citită şi care va rămâne ca un document al zilelor noastre, al politicii şi al mediului social al zilelor noastre.

           Din păcate, tot în absenţa autorului, fiindcă autorul, Cristian Bădiliţă, este la standul Adevărul, unde-şi lansează “Evanghelia după Marcu”,vă prezentăm o fermecătoare carte,    “Fructele absenţei”. Cristian Bădiliţă este istoric al religiilor, teolog, poet, scriitor, jurnalist. Este, după părerea mea, un geniu. Ca atare, ca orice geniu, el are şi calităţile, şi disfuncţiile geniului, dar nu există niciun geniu fără un dram de nebunie. Cartea aceasta este una dintre cele mai echilibrate, este o meditaţie filozofică asupra vieţii şi o meditaţie poetică asupra vieţii. Este una dintre cele mai frumoase cărţi pe care le-am citit vreodată. Sper că va găsi înţelegerea pe care o merită, popularitatea şi succesul pe care le merită.

         În sfârşit, îl avem printre noi pe domnul Ion Bădoi, jurnalist teleormănean, o personalitate a jurnalismului şi care se face cunoscut publicului de multă vreme prin articolele sale. Acum, publicăm “ Dialoguri fundamentale”, o carte de interviuri pe care domnia sa le-a luat unor personalităţi tot atât de variate pe cât de importante. Este o carte care aruncă lumină asupra multor împrejurări politice, asupra multor faţete ale societăţii noastre, este o carte care este scrisă frumos şi cu miez. Este o carte care merită să figureze în orice bibliotecă, dar, aşa cum am mai spus şi spun întotdeauna, poate că, totuşi, în zilele noastre, în care lectura este cenuşăreasa activităţilor culturale, în care trăim în ultima ţară de cititori din Europa, în care 60% din populaţie nu cumpără o carte pe an, în care cititul a devenit un fel de lucru jenant, ei bine, mai rămân unii cititori care merită să citească această carte. Noi ne facem datoria şi o prezentăm publicului, dar şi atragem atenţia publicului asupra valorii. Valorii conţinute într-o carte, valorii care merită să fie păstrată.  De aceea, vă rog, domnule Ion Bădoi, să spuneţi câteva cuvinte despre cartea dumneavoastră”.

        Vizibil emoţionat, Ion Bădoi a spus:

      „ Vă mulţumesc. Permiteţi-mi să vă salut pe toţi cei prezenţi şi să le mulţumesc invitaţilor mei, doamna Daniela Soroş, Redactor şef la agenţia de presă „ Romanian Global News”, neobosită luptătoare pentru drepturile românilor de pretutindeni şi domnul dr. Emil Ţîrcomnicu, scriitor, etnolog şi cercetător, unul dintre cei care redescoperă românismul din Peninsula Balcanică,  pentru că sunt alături de mine la acest eveniment.  Daţi-mi voie să vi-l prezint cu emoţie şi bucurie, în acelaşi timp, pe marele Poet naţional, acad. Nicolae Dabija, care, iată, şi-a făcut timp să fie alături de mine, dar şi de domniile voastre, la prezentarea cărţii mele. Vă mărturisesc că mi-am dorit enorm de mult ca dialogul pe care l-am avut cu scriitorul Nicolae Dabija să  fie la începutul acestei cărţi, să deschidă aceste convorbiri.

Mărturisesc că-l citesc şi-l preţuiesc pe poetul Nicolae Dabija şi-l aşez alături de titanii literaturii române,  îl admir pe luptătorul pentru ştergerea graniţelor însângerate de pe harta României şi a Limbii Române. Domnia Sa a avut amabilitatea să răspundă unor nelinişti ale mele pe care le-am pus sub  semnul întrebării, într-o lume în care din ce în ce mai puţini români îşi pun întrebări asupra destinului nostru. Împreună cu partenerii mei de dialog, ilustre personalităţi ale vieţii culturale, spirituale şi sociale ale românilor de pretutindeni, am cutezat să aflu, şi aş fi fericit dacă se va considera că am pătruns pe drumul cel drept şi adevărat, ce-i lipseşte poporului nostru pentru a-şi recăpăta vechile maluri ale existenţei sale, pentru a se uni în cadrul aceleaşi limbi, să se închine cu mândrie sub acelaşi steag tricolor, să se privească în ochii prea lungă vreme înlăcrimaţi şi să-şi spună unul altuia – frate. La lansarea cărţii “Dialoguri fundamentale” de la librăria M. Sadoveanu, în urmă cu trei săptămâni, prof. Radu Baltasiu vorbea despre “scufundarea Munţilor Carpaţi în politica românească sub borne străine”, şi pentru că a menţionat această carte ca “un reper în acest efort uriaş de a împiedica un teritoriu să se scufunde de tot”, iar marele poet de dincolo de Prut, l-am numit pe Nicolae Dabija, este unul dintre cei mai importanţi militanţi pentru unirea neamului românesc, şi pentru că a venit în mijlocul nostru direct de la Ipoteşti unde a fost declarat, împreună cu acad. Mihai Cimpoi, Cetăţean de onoare al localităţii  unde s-a născut Mihai Eminescu, permiteţi-mi să-i ofer acest microfon şi să-i spun din toată inima: Fiţi binevenit alături de noi!”

         “ Dragi prieteni, a spus acad. Nicolae Dabija, sunt la o vârstă când am foarte multe răspunsuri şi aşteptam nişte întrebări din partea cuiva ca să pot spune ceea ce gândesc despre ce se întâmplă cu noi, despre literatură, despre poezie, despre fiinţa noastră naţională şi aş vrea să-i mulţumesc domnului Ion Bădoi pentru acea clipă de încredere în care mi-a acordat vreo…50 de întrebări! Din cele 50 de întrebări care sunt suficiente pentru o carte am ales vreo 20 şi am încercat să răspund la ele. Aş vrea să-i mulţumesc domnului Ion Bădoi şi pentru altceva: domnia sa face abstracţie de frontierele politice dintre români şi ne întreabă ca şi cum am face parte dintr-o ţară fără frontiere pe la mijlocul ei, frontiere care n-ar fi trase prin mijlocul limbii române, pentru că noi suntem ai ţării, chiar  dacă suntem dincolo de graniţe. Este o carte esenţială, şi-ţi mulţumesc încă o dată, frate Ioane, că mi-ai trimis această carte. Vreau să-ţi spun că nu doar am răsfoit-o, ci am citit-o cu atenţie şi de acolo am aflat foarte multe lucruri despre noi, ceea ce credem noi despre noi. Sunt dialoguri cu adevărat fundamentale şi una dintre cărţile de căpătâi ale acestei generaţii prin care putem reconstitui cultura românească din alte state. Această carte trebuie să-şi ocupe locul ei în bibliotecile româneşti din România şi din celelalte locuri unde se vorbeşte româneşte. Este o carte de mare viitor şi vă felicit pentru această realizare.”

       Fiind preşedinte de onoare al Târgului internaţional de carte GAUDEAMUS – Carte de învăţătură, poetul Nicolae Dabija a mai mulţumit încă o dată celor prezenţi pentru atenţie şi a plecat spre standul Republicii Moldova pentru a participa, împreună cu alţi importanţi oameni de cultură din Basarabia la manifestările dedicate culturii şi artei de dincolo de Prut. 

       Invitată să vorbească despre autorul cărţii “ Dialoguri fundamentale”, doamna Daniela Soroş a spus:

      “ Vă mulţumesc pentru invitaţia de a vorbi în faţa dvs. despre o carte cu adevărat fundamental  pentru românii trăitori în România, dar şi pentru românii care trăiesc în afara graniţelor ţării, care, de foarte multe ori, aleg să-şi trăiască viaţa desrădăcinaţi din ţara lor, fie că nu le este recunoscută valoarea, fie pentru faptul că uneori constată că ar avea mai multe de spus în afară decât în interior. M-am întrebat de multe ori de ce jurnaliştii aleg să pună între coperţile unei cărţi interviurile realizate de-a lungul activităţii lor şi am găsit răspunsul răsfoind această carte şi citind interviurile realizate de colegul nostru Ion Bădoi. Am descoperit un Nicolae Dabija pe care nu-l ştiam atât de sensibil şi-mi  “recunosc ignoranţa”, multă lume îi ştie discursul, mulţi români îi cunosc trăirile  pentru neamul românesc şi pentru limba română, dar am descoperit şi români din afara graniţelor care radiografiază permanent România şi care suferă pentru societatea noastră actuală şi pentru faptul că nici în ziua de astăzi valorile nu sunt recunoscute şi nu sunt puse în evidenţă. De ce este nevoie de o carte de genul acesta în biblioteca noastră?

Pentru simplul motiv că aceşti oameni reprezintă o adevărată comoară atât pentru diaspora noastră, cât şi pentru neamul nostru. Îi felicit pentru cei de la editura “VREMEA” că mai fac astfel de demersuri şi mai publică astfel de cărţi. Îl felicit şi pe colegul Ion Bădoi şi vreau să vă mai spun cum ne-am cunoscut. În urmă cu opt ani, am înfiinţat o agenţie de presă pentru românii de pretutindeni şi ne-am încăpăţânat să publicăm numai lucruri de calitate despre comunităţile româneşti de pretutindeni. Nu a fost şi nu este un demers uşor, ştim foarte bine că presa centrală şi presa în general caută senzaţionalul, şi poate că am fi avut un succes mai uşor dacă am fi publicat lucrurile negative din cadrul comunităţile româneşti, însă noi ne-am concentrat atenţia pe lucrurile pozitive, cu adevărat folositoare pentru toţi românii, şi aşa a făcut să ne întâlnim în demersurile noastre şi să ne inspirăm unii pe alţii, şi să ajungem să colaborăm. Am fost extrem de emoţionată să-mi văd numele pomenit în dialogul purtat cu Părintele Bojan Alexandrovic, să-mi citesc numele în această carte, acolo unde se pomeneşte de cei care au ajutat la ridicarea Sfintei biserici de la Mălainiţa, prima biserică ridicată după mai bine de 200 de ani pe Valea Timocului. Vă recomand s-o citiţi cu răbdare fiindcă nu este o carte care se citeşte uşor, de la prima la ultima pagină ca pe un roman, trebuie citită cu răbdare şi atenţie fiindcă veţi descoperi persoane şi lucruri deosebite.”

         După ce a mulţumit doamnei Daniela Soroş pentru cuvintele de apreciere pentru carte şi pentru activitatea pe care o desfăşoară în slujba românilor din zone de lume unde încă se mai duc lupte pentru drepturi elementare, dar şi pentru generozitatea cu care “Romanian Global News” şi “Fundaţia Naţională Pentru Românii de Pretutindeni” prin preşedintele său, domnul Eugen Popescu, i-au pus la dispoziţie ştiri folositoare românilor, domnul Ion Bădoi  l-a rugat pe domnul dr. Emil Ţîrcomnicu, cercetător şi etnolog,  neobosit descoperitor de români uitaţi de statul român sub oprelişti străine, să se adreseze celor prezenţi.

        “ Felicitări, domnule Ion Bădoi, pentru cartea domniei voastre, o carte în care aţi ales, nu întâmplător, diferite personalităţi care exprimă atât starea lucrurilor din ţara noastră, dar şi felul în care cei care au plecat de ani buni din ţară percep realitatea românească de astăzi. De asemenea, aţi ţinut foarte mult să dialogaţi şi cu români din jurul României. Dacă despre românii basarabeni ne-a vorbit mai devreme domnul acad. Nicolae Dabija, despre românii de la sud de Dunăre, din Peninsula Balcanică, mi-aţi făcut onoarea să-mi adresaţi câteva întrebări din preocupările mele de cercetare asupra meglenoromânilor, aromânilor, dar şi a fraţilor din Bulgaria şi Serbia, pe care, cu timpul, am încercat să-i readuc în actualitatea cercetării româneşti. De exemplu, dacă despre aromâni şi meglenoromâni s-a vorbit şi s-a făcut destul de mult încă de la sfârşitul secolului al 19-lea, despre românii de lângă noi, din Timocul sârbesc, din Timocul bulgăresc, paradoxal, statul român nu şi-a aplecat privirea vreme îndelungată. Această situaţie face ca astăzi să redescoperim cu uimire că Limba Română nu mai este vorbită decât de persoane trecute de 30-40 de ani, într-o mare parte din Timocul bulgăresc nu mai întâlnim tineri sub 20 de ani care să vorbească în limba română. La o distanţă de nici 1 km de România, ei practic renunţă la a mai vorbi în limba română pentru că nu au şcoli, nu au biserici, nu se pot cultiva pentru că nu pot să citească în limba română. Ei ştiu să vorbească în limba română pentru că o fac în familie, dar dacă scriem o carte despre ei în limba română, nu o pot citi, trebuie să le-o citească altcineva. Ei nu pot să citească în propria limbă! Acestea au fost motivele pentru care mi-aţi adresat acele întrebări şi vă mulţumesc încă o dată. Este foarte bine fiindcă numai astfel societatea românească află şi nu se mai fac confuzii, între aromâni sau armâni şi armeni, cum s-a mai întâmplat. Este o carte care se citeşte cu foarte mare interes fiindcă surprinde clipe de sinceritate şi de adevăr din partea fiecărui partener de dialog. Mulţumesc încă o dată pentru privilegiul pe care mi l-aţi acordat de a vorbi despre această foarte interesantă carte”.

           În încheierea acestei manifestări, Ion Bădoi, autorul cărţii “Dialoguri fundamentale” a spus:

     “ Vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc editurii “VREMEA”, doamnei directoare Silvia Colfescu, minunatului colectiv redacţional pentru colaborarea fructuoasă, pentru încrederea pe care au acordat-o cărţii mele, iar pe dumneavoastră, cei prezenţi aici, la această lansare,vă rog să citiţi cartea şi să o recomandaţi şi prietenilor doritori să afle ce mai face, ce mai pătimeşte  neamul românesc şi să alegeţi dialogul ca mijloc de comunicare şi cunoaştere reciprocă.”

         A urmat o sesiune de autografe, dar şi un dialog interesant între autor şi cei prezenţi la lansarea cărţii.

                                                                               Elena GEORGESCU

        

Arhiva

Activitate

Vizite: