Categorized | Românii

Românii dintre Vidin, Dunăre şi Timoc ( IV )

Posted on 05 February 2012

Românii timoceni din Bulgaria

Românii dintre Vidin, Dunăre şi Timoc

de

dr. Emil Ţîrcomnicu

( IV )

emil-tircomnicu-1

Referitor la păstrarea şi conştientizarea etnicităţii românilor, Felix Kaniz, în anul 1875, făcea observaţia  că “naţionalitatea românilor nu se asimilează cu nici alta, din pricina îndârjirii ei cu care se apără; dimpotrivă, ea şi-a dovedit în ultima vreme puterea de a putea să absoarbă uşor elemente străine şi mai ales slave” (Kaniz, 1875:15). În timpul desfăşurării Congresului de la Berlin, M. Eminescu preciza însă că regimul turcesc a fost unul tolerant faţă de naţionalităţi, dar că viitoarele stăpâniri slave vor încerca să asimileze insulele de românitate din mijlocul lor: „Sute de ani românii au fost, cel puţin indirect, stăpâniţi de turci; niciodată însă, în curgerea veacurilor, turcii nu au pus în dicuţiune limba şi naţionalitatea română. Oriunde însă românii au căzut sub stăpânirea directă ori indirectă a slavilor, dezvoltarea lor firească s-a curmat prin mijloace silnice” ( M. Eminescu, 1878:174). G. Weigand menţiona, generalizând, la 1900:” Cu prilejul vizitării mai multor case româneşti, în diferite sate, am putut să-mi dau seama că locuitorii se simţeau foarte bine în noua lor patrie, pe care o schimbaseră cu cea veche, abia acum 100 de ani”. De asemenea:” Fiecare ţăran este proprietar şi se bucură de aceleaşi drepturi ca şi bulgarii. În şcoli se predă limba românească; elevii învaţă cu plăcere şi bulgăreşte, fiindcă au nevoie de această limbă. În părţile mărginaşe ale regiunii linguistice româneşti, ăn sate în care se vorbesc mai multe limbi, limba românească se pierde, nu însă şi în satele mari pur româneşti din regiunea compact românească” ( Weigand,1900b:37).

romanii-din-bulgaria

Numele de vlah este un exonim dat populaţiei româneşti de către cea slavă, provenind din celticul volcae. „ Sârbii zic Vlah; Maghiarii Oloh; Bulgarii Vlah; Polonezii Woloh; Ruşii Woloh; Turcii Vlah; Italienii Vlacho; francezii Valaque; Englezii Wlach; Germanii Walach; Grecii Vlahos” ( Diamandi-Arminceanu, 1938:29). Iar francezul Lejean, care i-a cercetat la mijlocul secolului al XIX -lea, scria:” Ori cum ar fi, poporul moldo-vlah nu-şi dă sieşi decât numele de Rumani ( Rumân la singular), numindu-şi limba românească; Walahia: ţara românească( terra romanesca). Numele de Vlahi, ce ne-a fost dat întâi de Bizantini, apoi de Unguri (Vlahi în limba greacă, Olac în limba ungară) vine de la cuvântul slav Vlah, care de obiceiu se dă popoarelor de rasă latină, precum Neamţ se dă popoarelor germanice. După cum se ştie, în această privinţă, Slavii generalizează foarte mult şi Vlah-ul lor ( foarte bine explicat de Schafaric) corespunde cuvântului german Woelsch” (Lejean, 1861:6).

Situaţia românilor din Bulgaria s-a schimbat radical după constituirea statului bulgar (1908), mai ales după participarea României la al doilea război balcanic din 1913 şi alipirea Cadrilaterului. Monumentele ridicate în memoria soldaţilor români de la Rahova, Smârdan, Arcear, au fost date jos de pe socluri sau distruse. Sugestivă este însă evoluţia populaţiei româneşti din Bulgaria.

În secolul al XIX-lea, cercetătorii străini au semnalat prezenţa masivă a românilor în Bulgaria. În anul 1822, E. Klein estima un număr de 200 000 de români în Bulgaria. Date oficiale, inconsecvente şi discutabile, avem de la 1881 (49070 români) şi 1887 (75235 români). La o distanţă de 6 ani, diferenţa este uriaşă, ceea ce ne dă relevanţa anchetelor oficiale. Inconsecvente sunt şi recensămintele din secolul al XX-lea, autorii lor încercând să diminueze populaţia românească din Bulgaria. Avem astfel ( conform analizei lui Florescu, 1943: 125-143):

În 1881, sunt 49070 de români, iar în 1887 sunt 75235 de români, pentru ca anul 1905 să aducă un spor de 26165 de persoane, numărul românilor din Bulgaria ajungând la 89847, dar cifra este diminuată, numărul românilor fiind la peste 100000. Dacă la recensământul din 1910 se găsesc 96502 de români, conform Recensement de la population(bulgare), Tom I, p.108, Imprimerie d’Etat, Sofia, iar în 1926 sunt 83746 de români, în 1934 datele recensământului încearcă să arate că românii au dispărut din Bulgaria, numărul românilor oprindu-se la 16405!!! La recensământul din 2001, autorităţile bulgare mai numără doar 1088 de români şi 10556 de vlahi.

gheorghiev

Referitor la recensământul populaţiei realizat în anul 2001, Ivo Gheorghiev, preşedintele Etnicilor Români din Bulgaria, preciza într-un interviu acordat în anul 2009: „ Oamenilor le-a fost dictat de-a lungul timpului că cetăţenia este similară cu naţionalitatea, ceea ce este un fals enorm, chestie care este făcută şi bine gţndită ca să poată să scadă numărul populaţiei respective, aşa cum se doreşte de cei care conduc. Populaţia românescă în Bulgaria este într-o scădere progresivă, aşa cum am spus, şi în momentul de faţă s-a ajuns, oficial, ca românii să fie în jur de 1000, ceea ce este imposibil pentru că vorbim de 32 de sate româneşti…Datele recensământului sunt absolut false”.

( Va urma )

Arhiva

Activitate

Vizite: