Românii din vecinătatea imediată –
– expoziţia cu numărul VIII – Voivodina
Institutul Fraţii Golescu şi Romanian Global News vă invită pe data de 28 iunie 2010, ora 18:00, la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român, pentru a participa la vernisajul expoziţiei de fotografii a d-lui Liviu Stamin: VOIVODINA. Expoziţia este parte a proiectului „Românii din vecinătatea imediată” pus in practica de Institutul Fraţii avand parteneri media Romanian Global News, basarabeni.ro şi Familia română.
Periplul fotografic la comunităţile româneşti din jurul graniţelor se apropie de final iar dl. Mihai Nicolae, coordonatorul şi realizatorul acestui proiect ne-a declarat: „Călătoria noastră la românii din jurul României se apropie de sfârşit. Mergem acum acasă la românii din sud-vestul ţării, în Voivodina, căreia ne-am obişnuit să-i spunem Banatul sârbesc. A fost o călătorie în care am avut mulţi parteneri de drum, mulţi invitaţi ne-au onorat cu prezenţa şi multă lume a putut vedea crâmpeie din viaţa comunităţilor româneşti din jurul graniţelor. Le-am arătat bisericile rupestre din Basarabia, Tighina, Cetatea Albă azi, imagini actuale din Basarabia, din Bulgaria, Ungaria, Bucovina istorică. Astăzi, mergem la românii din Serbia. Am marcat şi momentele istorice ale respectivelor comunităţi iar autorii fotografiilor, însoţiţi de istorici, au explicat publicului participant la vernisaje, istoria locurilor „vizitate” în imagini. Ţin să mulţumesc Muzeului Ţăranului Român că ne-a pus la dispoziţie un spaţiu atât de potrivit pentru un astfel de periplu şi sper să reuşim ca aceste expoziţii să le putem duce şi în afara graniţelor, la românii din toata lumea”.
Despre Voivodina
În urma Conferinţei de Pace de la Paris, Banatul istoric a fost împărţit între România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. Iniţial, sârbii nu se arătau interesaţi de acest teritoriu, dar la Paris şi-au schimbat poziţia. În momentul partajării, numărul românilor era estimat la aproape 80.000 de persoane. În 1923, la Alibunar, a fost constituit „Partidul Român”, dr. Aurel Novac, fost deputat în Parlamentul de la Pesta, fiindu-i primul preşedinte. Tot în 1923, a fost înfiinţată şi „Asociaţia Culturală Română”. Constituţia iugoslavă din 1974 a acordat provinciei Voivodina dreptul de veto în parlament în ceea ce privea afacerile sale interne. Românii erau recunoscuţi ca minoritate naţională, cu dreptul de a folosi limba româna, ca şi grafia latină. După anul 2002 nivelul autonomiei a fost extins. Românii de aici, aproape 35.000, sunt grupaţi în 42 de localităţi, limba româna fiind a 4-a limbă din provincie după numărul de vorbitori (după sârbă, maghiară şi slovacă). Astăzi, peisajul mediatic în limba română, ca şi activităţile culturale desfăşurate aici indică o vitalitate remarcabilă : 52 de titluri de carte editate în 2006, un Muzeu al Spiritualităţii Româneşti în localitatea Begheiţi, Societatea Română de Etnografie şi Folclor din Torac, teatrul profesionist românesc din Vârşeţ sau Uniunea de muzică şi cultură românească sunt agenţii activi ai culturii „bănăţenilor” din Serbia. Cele 40 de parohii româneşti (există şi biserica greco-catolică) se află sub jurisdicţia Episcopiei ortodoxe române „Dacia Felix” cu sediul la Vârşeţ.( în 1619 a fost pomenit numele primului episcop de Vârşeţ: Simion, iar o diplomă din 6 martie 1695 a împăratului Leopold I confirmă înfiinţarea episcopiei ortodoxe de Vârşet. Între 1718-1864, episcopii de Vârşeţ păstoreau deopotrivă credincioşii români şi sârbi din Banat). Dl. Liviu Stamin, autorul expoziţiei „Voivodina”, este jurnalist şi foto reporter la revista „Cuvântul Românesc” din Vârşeţ, publicaţie ce apare sub egida Comunităţilor Românilor din Serbia. „Prezenţa acestor imagini în Bucureşti este un prilej de mândrie şi bucurie atât pentru mine cât şi pentru comunitatea românilor din Voivodina pentru că românii din ţară au astfel posibilitatea de a vedea o părticică din lumea noastră”.
Invitatul vernisajului: Dr. Dorin Lozovanu (geograf şi etnolog).
Proiectul „Românii din vecinătatea imediată” este susţinut de: Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, Organizaţia Studenţilor Basarabeni Bucureşti, Asociaţia Onoare şi Patrie, Clubul Maramureşenilor din Dreapta Tisei.
