12.8 C
Roșiorii de Vede
joi, martie 28, 2024

ROMÂNII DIN TIMOC

ROMÂNII DIN TIMOC

( I )

raul-timoc

MOTO:

Trei sunt în aceste vremuri popoarele care locuiesc pe malurile Danubiului nostru: Ungurii, Rascianii, Valahii…

„Valahii se deosebesc de Rasciani şi ca obiceiuri şi ca limbă, chiar dacă mărturisesc în aceeaşi religie greacă şi se folosesc de aceleaşi litere chirilice.  Ei încep a locui malurile Dunării de la lanţul munţilor Balcani până în Carpaţi şi nu le place a locui în şesuri, cu excepţia a două provincii, Valahia şi Moldavia. În fapt, ei descind din vechii Romani, se mândresc ca Romani şi cu nume schimbat vorbesc rumâneşte , iar limba lor este o limbă latină ori italică, stricată…

( Aloisio Ferd. Com. Marsili „Danubius Panonica Mysiens”, – Descriere Topografică despre locuitorii  şi diferitele Naţiuni care de-a lungul Dunărei noastre , cu rare abateri, au locuit.)

Tom. I, Haga – Amsterdam, 1726.

Acesta este Motto-ul sub care apare în anul 1943, la Bucureşti, la Tipografia „Bucovina” I.R Torouţiu,  o „Culegere de izvoare „ îngrijită de C. Constante şi A. Golopentia, sub numele „Românii din Timoc”, cu o Prefaţă de Dr. Sabin Manuila şi o Introducere de Emanoil Bucuţa. Cartea a apărut în 1200 de exemplare, dar „ s-au tras din această carte , pe hârtie kunstdruck, şi 10 exemplare numerotate 1 – 10 ” , cu „5 schiţe în text, 2 schiţe în culori şi 33 fotografii afară din text, 2 tabele statistice, 2 bibliografii şi 9 hărţi, din care 8 în culori”.

Motivaţia publicării acestor mărturii excepţionale despre neamul nostru românesc din Valea Timocului şi Valea Moravei sunt admirabil surprinse de Dr. Sabin Manuila în a sa Prefaţă, scrisă la 21 August 1943, în vremuri de cumpănă ale poporului român.

„ Munca noastră nu constituie o contribuţie originală. Ea nu este şi nici nu poate fi completă. Însăşi selecţionarea documentelor publicate este o operaţie care poate fi controversată. Nu am ales lucrările favorabile unei teze. Şi nici nu am omis pasagii care constituiesc atacuri nedrepte şi adeseori triviale la adresa neamului românesc.

Aceste atacuri se întorc neapărat împotriva autorilor, care le-au proferat cu rea credinţă, cu lipsă de discernământ şi de disciplină ştiinţifică. Neamul românesc a dat examen de mii de ani în faţa istoriei. Comorile sufleteşti ale neamului românesc sunt valori permanente. Noi nu am venit aici din continente străine spre a ne aclimatiza culturii europene. Noi facem parte integrantă din patrimoniul biologic şi din patrimoniul cultural al Europei. Nu avem deci nevoie , nici să ne scuzăm nici să ne justificăm existenţa. Justificarea noastră în viaţa Europei este însăşi existenţa noastră aici, din toate timpurile.

Această existenţă trebuie cunoscută cât mai bine, atât în timpurile străvechi, cât şi în cele moderne. Colecţia de documente ce publicăm aici este o contribuţie la opera de cunoaştere a existenţei noastre istorice.

Documentele sunt aşa cum sunt şi le publicăm fără nici o modificare. Neamul românesc a avut prieteni şi duşmani în toate timpurile. Părerea duşmanilor ne-a fost, fireşte, defavorabilă. Dar părerea duşmanilor nu constituie un document suveran, ci unul indicativ.”

„Opinia Teleormanului” va publica fragmente din documente excepţionale, fără a interveni în text,  lăsând  parfumul vechimii scrierii să vorbească şi să ne deschidă ochii asupra unui adevăr care nu mai trebuie demonstrat de vreme ce şi duşmanii noştri îl recunosc: în dreapta Dunării trăiesc peste o jumătate de milion de români, „trăitori pe aceste meleaguri dinainte de Traian”, cu spune cu atâta convingere Părintele Bojan Aleksandrovic ( Boian al Lisăndroaichi), acest Voievod al credinţei creştin ortodoxe, ctitor de biserici şi păstrător de neam românesc.

Nu mai putem permite să se aşeze uitarea peste o parte din neamul românesc, prea răbdător şi îngăduitor faţă de o politică strâmtă şi strâmbă. Vălul indiferenţei trebuie să se ridice şi de pe ochii oamenilor politici români, prea ocupaţi de propria agoniseală şi prea indiferenţi de propriul neam.

De aceea, nu trebuie să uităm, ci, din contra, să aprofundăm următorul adevăr istoric:

1. Primii daci liberi romanizaţi de armatele romane au fost dacii din sudul Dunării.

2. Dunărea nu a fost dintotdeauna graniţă între români!

3. Limba lor este limba română!

Ion BĂDOI

timoc

tanara-din-timoc

romance-din-slatina-borului-timoc

aici-se-vorbeste-romaneste1

copii-din-timoc

Articole Conexe

Ultimele Articole