12.8 C
Roșiorii de Vede
vineri, martie 29, 2024

Jurnalismul = Creaţie

         Jurnalismul = Creaţie

 

           Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (U.Z.P.R), organizaţie profesională de creaţie jurnalistică, publicistică şi de utilitate publică, lansează o Petiţie naţională de susţinere a recunoaşterii din partea autorităţilor Statului, a caracterului de Creaţie al Jurnalismului.
Instituţia U.Z.P.R. îşi revendică originea în prima organizaţie de profil din România, de la 1919, după modelul căreia, la începutul anului 1990, şi-a creat „Statutul”, dobândind şi calitatea de Persoană juridică.

          Uniunea are deja 24 de ani de activitate neîntreruptă, adunînd, în acest interval de timp, peste 4.500 de membri din întrega ţară şi din Diaspora.

          De cinci ani, Uniunea a făcut demersuri de recunoaştere a calităţii de Creaţie al Jurnalismului, ca şi aceea de Autor al Jurnalistului. Dar, a întâmpinat obstrucţii –nedrepte, după opinia noastră-, ca şi amânări nejustificate, din partea unor Autorităţi şi Ministere ale Statului.
În sprijinul demersului nostru, am apelat şi la o „Notificare” din partea Academiei Române, pe care o atașăm la documentele acestei Petiții.

          Considerăm că există argumente suficient de întemeiate şi viabile în susţinerea cauzei pe care o reprezentăm. Dintre aceste argumente, menţionăm doar câteva:
1. Toate Teoriile despre Mass-media, în general, ca şi despre Presa scrisă, în special, fac distincţia fundamentală dintre genul de presă numit Ştire, şi alte genuri , cum ar fi: Eseul, Reportajul, Pamfletul, Ancheta, Interviul, Articolul de analiză, Reportajul literar, etc.
Ştirea are la bază clasica „Regulă a celor 5 W”, care sunt : Cine, Unde, Când, Ce, Pentru ce ( a făcut ceva sau altceva?). Ştirea se bazează pe exactitatea informaţiei. Dar, chiar şi în cazul Ştirii, dacă ele sunt mai multe (Buletinul de ştiri), ordinea lor într-un grupaj presupune o ierarhie, care angajează Opinia Jurnalistului.
În cazul celorlalte genuri, elementul de creativitate este evident, fiind recunoscut de către toţi teoreticienii, creativitatea fiind variată şi variabilă de la un gen jurnalistic la altul. În limbaj popular, această distincţie a Genurilor presei este înţeleasă ca diferenţă dintre „Veste” şi „Poveste”.

2. Cercetările de „Sociologie a presei” măsoară şi estimează ponderea pe care Genurile presei o au în diverse Organe de presă. Desigur că această pondere depinde şi de specificul acelui Organ de presă. Dar, considerată pe întregul Mass-media, ponderea Ştirilor este minimă faţă de ponderea celorlalte Genuri, care rămâne în mod constant una maximă.
Or, dacă Ştirea presupune realism, luciditate, inteligenţă, spirit ştiinţific, toate celelalte Genuri ale presei, în proporţii variabile, presupun sensibilitate, imaginaţie, talent, deci Creativitate.

 3. Jurnalistul construieşte şi creează, cu ajutorul cuvântului, şi pornind de la Lumea reală, o Lume nouă, spirituală, în care sunt prezente Opţiunea şi Opinia, Judecata de valoare şi Atitudinea, ca şi propunerile de Alternative, ca Soluţii pentru rezolvarea unor probleme cu care se confruntă concetăţenii, care pot fi şi cititorii textelor lui. Funcţia de Informare este completată cu funcţia de Formare a caracterelor şi atitudinilor. A treia funcţie a Presei, aceea a Divertismentului, este esenţial artistică , întrucât se bazează pe Joc, acesta stând şi la izvoarele oricărei arte.

4. Jurnalistul este şi un artist, şi el poate fi comparat cu oricare alt gen de artist. Munca Jurnalistului este asemănătoare, până la identitate, cu munca Pictorului, Compozitorului, Scriitorului, Arhitectului, şi diferă de acestea doar prin mijloacele de realizare, prin forma de expresie. În locul penelului, a notelor muzicale, a dălţii şi a proiectului tehnic, Jurnalistul recurge la cuvânt, la cuvinte, fie ele scrise sau rostite. În înţeles mai larg, dar rămas specific, şi Jurnalistul este un Scriitor, aşa cum Scriitori sunt poetul, prozatorul sau dramaturgul.

5. Ca argument de sinteză, menţionăm că tot Teoria Presei face diferenţa dintre diverse Stiluri: Literar, Ştiinţific, Administrativ etc. În această tipologie este cuprins şi Stilul jurnalistic. El are unele note comune cu celelalte Stiluri, dar are şi note proprii, specifice. Aceste proprietăţi stilistice sunt corelate cu cele trei funcţii ale Jurnalismului: informativă, formativă, de divertisment. Aşadar, Stilul jurnalistic legitimează şi condiţia de Autor a Jurnalistului, respectiv condiţia de Creaţie a produselor sale, care sunt şi „utile”, în înţeles general.

6. După cum se ştie, Presa, în înţeles larg (Mass-media) este „Câinele de pază al Democraţiei”, iar Echidistanţa este una dintre valorile ei de bază. Din păcate, unele Organe de presă au trădat această valoare, ajungând să fie părtinitoare şi partizane. Altfel spus, funcţia formativă s-a convertit în funcţie ideologică. Aceste erori pot fi prevenite şi corectate şi prin elaborarea unui „Cod deontologic al Jurnalistului” La rândul lui, acest Cod, adică respectarea şi aplicarea lui în creaţiile jurnalistice publicate (devenite publice) poate fi şi un criteriu al intrării Jurnaliştilor în U.Z.P.R.

7. Poate fi inclus aici şi Argumentul istoric. De când există ea, Presa a fost şi o anticameră sau un laborator al Literaturii. Aici şi-au făcut ucenicia mulţi dintre titanii creaţiilor literare: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Ion Agârbiceanu, Octavian Goga, Geo Bogza, Octavian Paler şi alţii, care, înainte de a ajunge scriitori, au fost Jurnalişti. Unii dintre ei au fost gazetari şi scriitori în acelaşi timp şi poate în egală măsură.
La argumentele prezentate până acum, mai pot fi adăugate două argumente, care ţin de Legislaţia actuală, în vigoare:

8. „Legea nr. 8/1996” Fiind o Lege a dreptului de autor şi a drepturilor conexe, în Articolul 7, ea defineşte obiectul dreptului de autor astfel: „operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor ”, cum sunt :

a) Scrierile literare şi publicistice, conferinţele…………… ş.a.m.d. enumerarea conţinând, în continuare, la art. 7 şi 8, toate formele de creaţie însuşite de legiuitor.”

Articolul 9 cuprinde, între altele :

„Dreptul comunicării mass-media analizează obiectul dreptului de autor din două perspective :
1. toate operele originale şi derivate de creaţie intelectuală, aşa cum sunt definite de art. 7 şi art. 8 în cazul în care difuzarea lor se face prin mass-media;
2. operele referitoare la mass-media, respectiv operele publicistice, operele cinematografice şi fotografice (……..). Prin operele publicistice se înţeleg articole de presă, reportaje, eseuri, editoriale, comentarii, anchete, care sunt aduse la cunoştinţa publicului prin intermediul mass-media : de presă scrisă, audio, audiovizual şi internet. Cu sens similar se folosesc şi sintagmele opere jurnalistice sau opere ziaristice, respectiv scrieri publicistice”.

9. Legea privind dreptul de autor mai cuprinde şi capitolul referitor la Proprietatea intelectuală, care include drepturile patrimoniale şi morale asupra operelor literare, artistice, publicistice (……..), programe de radio şi televiziune, internet (….) şi orice alte drepturi care rezultă în urma activităţii intelectuale şi care permit proprietarului să obţină profit din creaţia, moştenirea sau invenţia sa (…).

10. La acest sumar din „Legea dreptului de autor” adăugăm şi faptul că în Codul de clasificare a ocupaţiilor din România, ziaristica (jurnalismul) face parte din grupa 2642 (01-26 ) –autori, jurnalişti şi asimilaţi.

COROLAR

Toate acestea ne îndreptăţesc să solicităm recunoaşterea şi statuarea Jurnalismului, a Ziaristicii, ca fiind un domeniu al Creaţiei, Jurnalistul fiind recunoscut şi ca un Autor.

                                           APELUL NOSTRU

        Acestea fiind argumentele, solicităm susţinerea cauzei noastre din partea unor personalităţi din viaţa publică, profesori universitari, doctori, cercetători, oameni de cultură şi artă, scriitori, jurnalişti, în demersurile care vizează Ministerul Culturii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, ca şi Guvernul României.

Tuturor le mulţumim anticipat.

Articole Conexe

Ultimele Articole