Categorized | Prima Pagină, Reportaj

ION BĂDOI – Premiul I al UZPR pe anul 2014

Posted on 18 March 2015

                        ION BĂDOI, Premiul I al UZPR pe anul 2014

 institutul cultural roman

          Gala Premiilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România s-a desfășurat în data de 09 martie 2015, începând cu ora 18.00,  în superba și primitoarea sală a Institutului Cultural Român.  Amfitrionii evenimentului au fost domnii Doru Dinu Glăvan, Președintele UZPR, și Benone Neagoe, secretarul general al UZPR, care au fost întâmpinați cu deosebită căldură de distinsa asistență, așa cum au fost primiți și laureații Premiilor oferite de UZPR pe anul 2014.

presedintele doru dinu glavan deschide gala laureatilor UZPR

          ”Excelențele voastre, doamne și domni, s-a adresat d-l Dinu Doru Glăva, Președintele UZPR, celor prezenți în neîncăpătoarea sală a Institutului Cultural Român, vă invit cu emoție și bucurie la cele două evenimente din aceste seară, acordarea Premiilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România  și la Serata ”Eminescu – Jurnalistul”, evenimente pe care Uniunea Ziariștilor le organizează de mai multă vreme. Ca în fiecare an, un juriu alcătuit din profesionişti în domeniul mass-media a ales cele mai bune producții de presă scrisă și on-line, de radio și televiziune, prilej de confirmare a valorilor jurnalismului românesc. Un convingător număr de materiale media prezentate în competiția organizată de Uniunea Ziariștilor Profesioniști a demonstrat că și în 2014 s-au produs lucrări de calitate pentru istoria presei românești. Noile nume de jurnaliști, realizatori, scenariști și regizori, se vor bucura, suntem siguri, de recunoaștere pe un termen lung.

           În această seară, prima parte a evenimentului, acordarea Premiilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România pe anul 2014, o realizez împreună cu bunul meu prieten și coleg, care este secretarul general al UZPR, d-l Benone Neagoe, pe care-l rog să-i prezinte pe laureați”.

benone neagoe, secretarul general al uzpr

          ” Competiția noastră se adresează profesioniștilor din mass-media, a spus d-l Benone Neagoe, şi este un prilej de confirmare a valorilor jurnalismului românesc şi de promovare a răspunderii sociale a acestei profesiuni. Sunt alese, în fiecare primăvară, cele mai bune producţii de presă scrisă şi on-line, de carte de specialitate, de radio şi televiziune. Un convingător număr de materiale media prezentate în concurs a demonstrat că şi în 2014 s-au produs lucrări de calitate pentru istoria presei româneşti. Noile nume de jurnalişti, realizatori, scenarişti şi regizori nominalizaţi pentru Premiile Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România se vor bucura, suntem siguri, de recunoaştere pe termen lung. Se cuvin mulţumiri Institutului Cultural Român, gazda noastră de astăzi, dar şi un partener al Uniunii Ziariştilor Profesionişti în realizarea unor proiecte culturale de prestigiu. Tema a fost ”A patra putere”, iar criteriile de evaluare au fost creativitatea şi relevanţa pentru tema concursului, originalitatea perspectivei din care a fost tratat subiectul, capacitatea acestuia de a genera reacţii în rândul publicului. Au fost premiați cei care, prin materialele lor, au asigurat un climat favorabil ca presa să existe și să rămână ”câinele de pază” al democrației.”

           Marele premiu al UZPR pe anul 2014 a fost decernat jurnalistului de excepție, nobil de esență rară al gazetăriei românești, fostului ambasador, Excelența Sa NEAGU UDROIU pentru volumele: “Condeie, voci, chipuri – Presa românească – pagini de istorie .

 neagu udroiu, marele premiu al uzpr

          La secțiunea PRESA SCRISĂ, premiul al III-lea a fost acordat d-lui ADRIAN CRÂNGANU – Ziarul „7 ZILE” din Reșița, pentru editorialul “O mână de oameni”.

 PREMIUL III, adrian cranganu

 D-rei DANIELA GÂFU, de la “Destine literare” din Montreal, pentru Dialog interreligious, i-a fost  decernat premiul al II-lea.

 premiul II, daniela gifu

        Premiul I a fost obținut de d-l  ION BĂDOI, Directorul Fondator al ziarului ”Opinia Teleormanului”, pentru interviul cu dr. Maria BERÉNYI, Directoarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria.

 ion badoi, directorul fondator al Opiniei Teleormanului, primeste premiul si felicitarile

        Prezentându-l pe cîștigător, D-l Benone Neagoe a spus: ”Publiciştii sunt formatori de opinie care modelează societatea, şi nu invers. Ei trebuie să aibă curajul să spună adevăruri, fie ele şi impopulare. ION BĂDOI, este unul dintre aceştia. Dialogurile sale fundamentale, din ziarul “Opinia Teleormanului” sunt pagini de istorie românească de pe care ridică “praful” indiferenţei noastre.

ion badoi multumeste dr. maria berenyi

           După primirea premiului, vădit emoționat de durata și intensitatea aplauzelor, dar și de importanța momentului, d-l ION BĂDOI a spus:

          ”Vă mulțumesc! Desigur, sunt emoționat pentru primirea acestui premiu. Este un premiu pe care-l merită toți românii care luptă pentru Limba Română, pentru Cultura Română și pentru Credința strămoșească în zone de lume unde sunt lipsiți de drepturi elementare. Permiteți-mi să vă redau câteva gânduri din Dialogul pe care l-am avut cu excepționalul român care este dr. Maria Berenyi, scriitoare, cercetătoare, istoric, directoarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, care trăiește în Ungaria, patria celor aproape 8.000 de români, din 50.000 câți erau în 1927, așa cum scria ziarul Albina, anul XXVI, Nr. 5 din Aprilie 1927.

2 milioane de romani traiau in 1927, in jurul romaniei

          Iată, stimați colegi și distinși participanți la această Gală, ce-mi spunea, printre altele, d-na Maria Berenyi:

          În secolul al XIX-lea comunitatea românească din Budapesta  reuşeşte, în contextul

evenimentelor ce afectează şi schimbă întregul continent, nu numai să-şi facă cunoscută şi respectată prezenţa în viaţa urbei, ci şi să-şi afirme propria spiritualitate. Trebuie, desigur, să avem în vedere faptul că ceea ce aceşti oameni luminaţi au iniţiat, realizat şi finalizat, stă sub semnul voinţei şi puterii lor, dar, de asemenea, şi faptul că performanţa lor a fost condiţionată de circumstanțe exterioare.

          Comunitatea românească din capitala ungară şi-a trăit viaţa naţională alături de alte popoare, limbi şi culturi. Liderii şi învăţaţii români erau conştienţi de faptul că aceste culturi trebuie să se bucure de egalitate, integritate şi respect, să nu fie marginalizate, sau reduse la tăcere de către culturile mari şi dominante. Căci toate culturile au ceva de spus, fiecare cultură îşi are locul şi rostul ei bine stabilit, iar construirea propriei sale individualităţi este condiţia de a atinge o identitate cultural autentică. Pentru acest scop au activat multe personalități de seamă, afirmând principiul naţionalităţilor într-un mod pragmatic şi realist. Realismul lor s-a manifestat prin conştientizarea faptului că în Europa naţionalităţile trebuie să colaboreze şi să coabiteze paşnic, că trebuie să se cunoască reciproc, că din această cunoaştere poate rezulta o armonie plauzibilă. Că în multe cazuri aceste deziderate nu au fost înţelese, nu a fost vina lor. Un lucru este însă cert : mulţi dintre ei (Emanuil Gojdu, membrii familiei Mocioni, Iosif Vulcan, Alexandru Roman, Vincenţiu Babeş, Eftimie Murgu, şi alţii)  ne propun nouă, celor de azi şi de mîine, nişte jaloane de comportament într-o Europă în tranziţie şi care revendică integrarea naţiunilor într-o nouă şi complexă entitate statală, fără să excludă sentimentul naţional. Identitatea etnică a unui popor se păstrează cel puţin prin trei elemente esenţiale, acestea sînt: limba, religia şi cultura. Şi aceşti oameni iluştri au militat tocmai pentru cultivarea şi consilidarea acestor trei componente esenţiale în care o naţiune sau o comunitate se recunosc. Nu avem dreptul să uităm ceea ce spunea Emanuil Gojdu: “Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, căci m-a creat Român; iubirea ce am cătră naţiunea mea neîncetat mă îmboldeşte a stărui în faptă, ca încă şi după moarte-mi să erump de sub gliile mormîntului spre a putea fi pururea în sînul naţiunei mele.”

comunitatea aromânilor, macedoromânilor din Ungaria mai poate fi întâlnită într-un singur loc - în cimitire

    Românii ortodocşi sunt organizaţi şi conduşi în Pesta de comunitatea puternică a macedoromânilor. Timp îndelungat, românii din Ungaria aproape că nici n-au avut altă burghezie, în afară de cea ridicată dintre macedoromâni. Macedoromânii erau oameni sârguincioşi şi cumpătaţi, puneau interesele economice înainte de toate, ţineau mult la credinţa lor ortodoxă şi la dezvoltarea culturii. Deţinând prăvălii în toate punctele frecventate ale oraşului, în scurt timp şi-au făcut averi considerabile, au achiziţionat multe proprietăţi imobiliare. Cei mai iluştri locuitori din centrul Pestei aparţineau acestei comunităţi. Ei nu construiau imobile numai pentru a avea unde locui sau pentru a le folosi drept spaţii comerciale, ci pentru a investi. Familia Lica avea 15 case, iar familia Mocioni 17 case. Familiile Nedelcu, Gojdu, Lepora, Derra, Ioanovici şi Sina erau, de asemenea, proprietare ale mai multor clădiri. Numeroase dintre acestea fac şi astăzi parte din patrimoniul imobiliar al capitalei Ungariei.

           Astăzi, comunitatea aromânilor, macedoromânilor din Ungaria mai poate fi întâlnită într-un singur loc: în cimitire. Asimilarea nemiloasă şi-a spus cuvântul, aşa cum o face mai departe în rândurile comunităţii românilor din Ungaria de azi.

despre acesti romani se vorbeste tot mai putin

          Stimați colegi, distinși oaspeți, doresc să reamintesc cuvintele marelui istoric Nicolae Iorga, ”România este o țară înconjurată de români”, înainte de a vă mărturisi câteva gânduri despre soarta puținilor români aflați în țările din jurul României. Printre românii care au luptat pentru Limba Română, așa cum ne spune distinsa Dr. Maria Berenyi, se afla și prof. Alexandru  Roman, personalitate marcantă a românilor din capitala Ungariei. La 27 aprilie 1863, Alexandru Roman ( profesor de limba și literature română, membru al Academiei Române) îşi rosteşte discursul inaugural, spunând printre altele: “Stărui-voi a vă face cunoscută ţesătura acestei limbi şi frumuseţea ei, sunetele ei cele melodioase întipărind în inimile voastre dulceaţa sentimentelor ei, pentru ca astfel cunoscând legătura ce uneşte 10 milioane de fraţi să ştiţi a preţui, să ştiţi stima limba străbună  ce poartă urme de adânci cărunţete”.

ION BADOI - PREMIUL I

          Cel care a înțeles foarte bine cuvintele marelui poet basarabean Grigore Vieru: ”Cine are o limbă are o credință, Cine are o credință are o biserică, Cine are o biserică are o Țară!”, este  Preacucernicul Părinte Boian Aleksandrovici,  Protopop al Daciei Ripensis, Vicar al Timocului, care reînvie, după 200 de ani, credința creștin ortodoxă în răsăritul Serbiei și dragostea pentru Limba Română, în vremuri în care se trage cu arma în tot ce este românesc în Valea Timocului și Valea Moravei. Preabunul Părinte Boian Al Lisăndroaichi zidește Sfinte biserici și a reintrodus slujba creștină în blânda și mândra Limba Română în Valea Timocului și Valea Moravei, în pofida bisericii sârbe ”frățești” și, de foarte multe ori, împotriva chiar a unor personaje din Țara Mamă, România.

trebuie sa fim alaturi de preacucernicul parinte boian aleksandrovici

         Iată de ce, stimat auditoriu, dragi colegi, deși sunt foarte multe cuvinte de spus despre acești minunați români și măreția luptei lor pentru păstrarea demnității românești în diferite colțuri de lume, permiteți-mi încă o dată să mulțumesc d-nei Maria Berenyi pentru pasiunea și minuția cu care ne îndeamnă să nu ne uităm înaintașii, să fim mândri de ei și să încercăm a le păstra vie amintirea. Mulțumesc colegilor care au considerat că merit importantul premiu, dar și Domniilor Voastre pentru atenție!”

public de inalta tinuta culturala

          În continuare, cei doi amfitrioni ai importantului eveniment jurnalistic au înmânat celelalte premii și au adresat cuvinte de prețuire pentru reușita câștigătorilor. Iată care au fost în continuare premiile:

PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI

premiul special al juriului, madalin necsutu, ziarul curentul

MĂDĂLIN NECȘUȚU, Ziarul “CURENTUL”, pentru analizele din “Kiev Post”

PREMIUL TINEREŢII

DOINA SÂRBU – “Opinia studențească”, pentru ciclul de reportaje “Durerea nu așteaptă la rând”

Premii pentru PRESA ON-LINE

I – ION PETRESCU – pentru blogurile “Linia de miră” și “Adevărul”

II – ION MĂLDĂRESCU – pentru portalul “Art Emis”

III – CONSTANTIN POENARU – pentru portalul “Buletin de istorie a presei”

Premii pentru CARTE DE PRESĂ

I – ION MARIN – pentru volumul “Adevărul și corupția în serial”

II – IOAN C. POPA – pentru volumul “Trei ani în preajma președintelui”

III – DOINA CERNICA și MARIA TOACĂ – pentru volumul: “Dulce de Suceava / Amar de Cernăuți”

suceava si cernauti

PREMIUL SPECIAL AL JURIULUI

NICOLAE ROTARU, pentru impresionanta sa activitate scriitoricească și jurnalistică.

Premii pentru PRESA AUDIO

I – CRISTINA și MIRCEA POPI- Radio Helsinki din Graz, pentru Programele în limba română

cristina si mircea popi, graz, austria

II – NELU BOLCU de la Radio „HORION” – Craiova, pentru ciclul de emisiuni „Orele primarului”

III – IRINA STAVER – Naționalfm.md. pentru ciclul de emisiuni “Moldoveni la răscruce”.

irina staver, chisinau, locul III, presa audio

Premii pentru PRESA VIDEO

 miron manega, locul I la presa video

I – MIRON MANEGA – Nașul TV pentru emisiunea “Trezește-te Gheorghe, trezește-te Ioane!”

II – DAN BOANȚĂ – AMRONEWS (American Romanian News) pentru Interviul realizat cu Crin Antonescu
III – HINKOV ELENA CORINA de la „ESENŢE TV” pentru serialul de televiziune „IORDANIA – Elveţia Orientului Mijlociu”

PREMIUL DE EXCELENŢĂ ÎN JURNALISM

 ovidiu nahoi, premiul de excelenta in jurnalism

OVIDIU NAHOI, pentru documentarul „Bugeac: la Răsărit de Europa” ;

 sala icr

          Generozitatea asistenței s-a manifestat prin aplauzele cu care au fost răsplătiți câștigătorii, dar și organizatorii acestui important moment în viața jurnalismului românesc, președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, și secretarul general al UZPR, Benone Neagoe, cu convingerea că această organizație profesională se află pe un drum bun, cu o conducere eficientă, care știe să arate prețuire, așa cum adevărat scrie Ion Petrescu, ”pentru conaţionalii ce duc o bătălie surdă, dură, necesară, pentru o Românie care să ţină fruntea sus, nu în colbul vremii. În rândurile celor cu asemenea convingeri nu sunt deloc puţini jurnaliştii care promovează adevăruri fundamentale, nu nimicuri vulgare, sensibilităţi umane, nu matroane politice, personalităţi ce par uitate pe un raft al bibliotecii lumii de mâine, nu oieri de oraş, trimişi în spatele gratiilor, români care mai cred în destinul unei ţări care de câte ori a fost umilită, tranşată în bucăţi, vândută sau oprimată, de atâtea ori a renăscut din cenuşa proprie.”

                                                                       Elena GEORGESCU

Arhiva

Activitate

Vizite: