Comunicat de presă
Societatea Culturală Aromână din Bucureşti, în parteneriat cu Biblioteca Naţională a României, organizează, în perioada 15 februarie – 22 martie 2013, în spaţiul expoziţional Palimpsest, prima expoziţie de carte aromână.
Cărţile expuse aparţin Societăţii Culturale Aromâne şi unor bibliofili aromâni, acestora se adaugă volume din coleţia Matildei Caragiu Marioţeanu.Este primul eveniment de acest gen din lume, indiferent dacă ne referim la România sau la cele cinci ţări balcanice, în care trăiesc aromânii. Alături de carte, va mai fi o expoziţie de artă, reprezentând lucrări de grafică, pictură şi sculptură ale artiştilor Ary Murnu şi Ion Lucian Murnu. Expoziţia de carte va cuprinde un număr de aproximativ 600 de titluri.
În fiecare zi de vineri din această perioadă, începând cu ora 17.00, în spaţiul central al instituţiei, Atrium, şi miercuri, 06 martie, aceeaşi oră, vor fi lansări de carte. Programul tuturor evenimentelor este anexat, iar catalogul expoziţiei de artă poate fi consultat aici: http://www.calameo.com/read/0020844330a17d1a7d466
Organizator: Societatea Culturală Aromână
Proiect iniţiat şi coordonat de Marius Marian Şolea
Program
Expoziţie de carte aromână
şi expoziţie de artă Ary Murnu şi Ion Lucian Murnu
Biblioteca Naţională a României
15 februarie – 22 martie 2013
Vineri, 15 februarie, ora 17:00:
Sala Atrium
Eveniment deschis de dr. Elena Târziman,
director general al Bibliotecii Naţionale a României
Comunicare: Ary Murnu în colecţiile speciale ale Bibliotecii Naţionale a României, prezintă Letiţia Constantin.
Lansare de carte: Ary Murnu, Mărturia unei epoci, desene,
Editura Societăţii Culturale Aromâne, Bucureşti, 2013. Prezintă Doina Mândru.
Spaţiul expoziţional Palimpsest
vernisaj Ary Murnu şi Ion Lucian Murnu, grafică, sculptură, pictură.
Prezintă Doina Mândru, Silvia Radu.
Expoziţie culinară.
Vineri, 22 februarie, ora 17:00, lansări de carte:
Sala Atrium
Alexandru Gica, Introducere în istoria recentă a aromânilor,
Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2012. Prezintă George Vrana.
Iotta Naum Iotta, Din viaţa zbuciumată a aromânilor,
Editura Predania, Bucureşti, 2012, manuscris îngrijit de Maria Pariza.
Prezintă Maria Pariza.
Vineri, 01 martie, ora 17:00, lansare de carte:
Sala Atrium
Alexandru Gheorghe, Drumul românesc al armânilor,
Editura Societăţii Culturale Aromâne, Bucureşti, 2013. Prezintă Alexandru Gica.
Miercuri, 06 martie, ora 17:00, lansare de carte:
Sala Atrium
Valeriu Papahagi, Viaţa culturală a aromânilor,
ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Enache Tuşa, Editura Institutului de Știinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, Bucureşti, 2013.
Prezintă Dan Dungaciu, Daniel Barbu, Puiu Haşotti.
Vineri, 08 martie, ora 17:00, lansări de carte:
Sala Atrium
Marius Marian Șolea, Scrisori pentru depărtările din voi,
Editura Societăţii Culturale Aromâne, Bucureşti, 2012.
Prezintă Aurica Piha, George Mihalcea.
Corneliu Zeana, Alternanţe,
Editura Muzeul Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013. Prezintă C. D. Zeletin.
Vineri, 15 martie, ora 17:00, lansări de carte:
Sala Atrium
Dumitru Piceava, Poezia ali Veacljea Dhyeatâ,
Editura Societăţii Culturale Aromâne, Bucureşti, 2013. Prezintă Aurica Piha.
Aurica Piha, Sâmtsâ armânj,
Editura Societăţii Culturale Aromâne, Bucureşti, 2013. Prezintă Marius Marian Șolea.
Vineri, 22 martie, ora 16:00, lansări de carte:
Sala Atrium
Nick Balamaci, Born to Assimilate? Thoughts about the Vlachs,
Editura Societăţii Culturale Aromâne, Bucureşti, 2013. Prezintă Alexandru Gica.
Mihai Sima, Tartuffe de Molière,
Editura Societăţii Culturale Aromâne, Bucureşti, 2012. Prezintă Aurica Piha.
Ion Lucian Murnu, Inscripţii pentru oamenii mei,
Editura Societăţii Culturale Aromâne, Bucureşti, 2013.
Prezintă Doina Mândru, Marius Marian Șolea.
PROTEST
Adresat Ministerului Afacerilor Externe,
Excelenţei Sale, Domnului Titus Corlăţean,
ministru al Afacerilor Externe ale României
Societatea Culturală Aromână, în calitate de organizator al Expoziţiei de carte aromână şi al expoziţiei de artă Ary Murnu şi Ion Lucian Murnu, şi Marius Marian Şolea, în calitate de iniţiator şi coordonator al evenimentului desfăşurat la Biblioteca Naţională a României în perioada 15 februarie – 22 martie 2013, protestăm vehement împotriva gravelor ingerinţe ale ambasadorului României în Albania, domnul Viorel Stănilă, în cadrul unui program cultural, cu iniţiativă privată. Acesta, în ziua în care evenimentul nostru urma să înceapă, depăşindu-şi în mod evident competenţele (domnia sa nu are nici un fel de atribuţii în a interzice, influenţa sau denatura manifestări pur culturale, desfăşurate pe teritoriul României), a început să dea telefoane din sediul ambasadei noastre din Tirana la Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional din România, la directorul general al Bibliotecii Naţionale a României, la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române, la Universitatea din Constanţa şi altora pe care domnia sa, într-un delir deloc diplomatic, îi considera îndreptăţiţi să fie anunţati despre grozăvia care urma să se întâmple în spaţiul expoziţional al Bibliotecii Naţionale. Aşa cum a fost anunţat în program, expoziţia cuprinde lucrări de grafică, pictură şi sculptură ale artiştilor mai sus numiţi şi majoritatea cărţilor care aparţin culturii aromânilor.
Domnul ambasador ar fi trebuit să ştie că oamenii de cultură din familia Murnu au adus enorme servicii statului român şi că, între timp, de câteva zeci de ani, aceştia au trecut la cele veşnice, deci şi din acest motiv nu îşi mai pot schimba punctul de vedere, astfel încât să-i ştirbească dumnealui autoritatea ştiinţifică şi diplomatică greu încercată la Tirana. La fel stau lucrurile şi în ceea ce îi priveşte pe majoritatea autorilor cărţilor pe care le avem expuse.
Ca efect al acestor presiuni, expoziţia noastră nu a putut să înceapă decât după ce Asociaţia Culturală Aromână a fost nevoită să semneze, printr-un reprezentant de conjunctură, echivalent profesional de răspuns al aromânilor la domnul Viorel Stănilă şi la situaţia creată de acesta, un text dictat, absolut absurd, prin care această organizaţie privată îşi lua agajamentul să nu facă acţiuni de natură politică, prin care, probabil, atacam statul român, revendicam teritorii şi/sau schimbam ordinea constituţională actuală, lucruri care, oricum, nici nu existau ca posibilitate în programul anunţat cu mult timp înainte.
Societatea Culturală Aromână, în toată activitatea ei de până acum, a urmărit echilibrul şi promovarea eminamente culturală a aromânilor, nu a intrat niciodată în ireconciliabilele conflicte din interiorul acestui grup etnic şi a promovat strict evenimente artistice, cu precădere dansuri tradiţionale, la care, ca un minus al activităţii noastre, domnul ambasador nu a fost niciodată participant.
Viorel Stănilă face confuzii foarte grave între organizaţii, între oameni şi între preocupările acestora. Dincolo de mârlănia care favorizează astfel de ingerinţe, întreprinse pe teritoriul României de către un ambasador al Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul unor acţiuni strict culturale, imediat verificabile în condiţia lor, ar trebui să afle măcar la începutul anului 2013 că opinile sunt libere constituţional în România, cu atât mai mult cele care decurg din cercetarea ştiinţifică, aparţinând unor cadre didactice care-şi exersează această profesie, că România nu mai este stat totalitar, că este semnatară a convenţiilor internaţionale în domenii pe care ambasadorul nostru în Albania le calcă în picioare.
Nu înţelegem cum sunt posibile aceste situaţii acum, nici cum un astfel de om, adevărat pericol pentru imaginea şi reprezentarea României, să fi trecut de exigenţele Ministerului Afacerilor Externe ale României, nici cum pot fi tolerate astfel de, repetăm, grave ingerinţe de natură bolşevică, rezultate dintr-un fond de proastă pregătire diplomatică şi, în particular, favorizate, credem noi, de o mârlănie corespondentă acestor gesturi, pentru că nu a fost doar unul singular, pe care şi l-ar putea motiva prin pierderea temporară a uzului raţiunii, ambasadorul Viorel Stănilă a desfăşurat în această perioadă o serie întreagă de intoxicări direcţionate înspre cele mai importante instituţii ale statului român. Acestea vă vor fi puse la dispoziţie în cazul în care vom fi solicitaţi în acest sens.
Pe de altă parte, sa vezi caracterul antiromânesc al unui eveniment gândit şi coordonat de cel care semneaza acest Protest, dincolo de efectul imediat amuzant, mi se pare o demenţă, în cel mai neutru caz o revelare exactă a unor criterii extrem de lejere în ceea ce înseamnă potenţialul intelectual al celor care, în mod responsabil, ar trebui să fie recrutaţi pentru a ajunge, după, iată, relative ameliorări, să reprezinte România în afara graniţelor ei. Noi ştim că în cazul de faţă chiar domnul ambasador a fost promovat în respectivul post, într-o conjunctură politică, tot de către aromâni, ca urmare a unor acţiuni de natură strict politică şi acest lucru este imediat observabil… Trebuie denunţată această realitate, chiar dacă aromânii respectivi fac parte dintr-o elită a noastră, radicală în anumite puncte de vedere, dar de mare ajutor pentru interesele statului român. Înţelegem deplin această situaţie şi, în mare, o împărtăşim.
În momentul în care domnia sa a întreprins aceste acţiuni de esenţă bolşevică (generate probabil de o proastă înţelegere atât a lucrurilor pentru care este trimis să le reprezinte, cât şi a unui domeniu în care nu-şi poate regăsi competenţe, nici măcar cu ajutorul hârtiilor oficiale), noi nu ştiam ce se întâmpla la Tirana, eveniment ştiinţific, am aflat între timp, care, foarte probabil, i-a adus grave turburări, cu toată pregătirea specifică pentru a rezista la stres şi la situaţii de inferioritate, nu ştiam nici persoanele care erau acolo în urma unor invitaţii trimise de organizatori. Nici măcar nu auzisem despre acel eveniment, nu cunoşteam persoanele, cu o singură excepţie, invitate. În concluzie, doar într-o minte prejudiciată nu atât de opinii, cercetări şi discuţii ştiinţifice, cât de propria nevolnicie intelectuală, puteau fi făcute legături. Şi, chiar prin absurd, dacă aş fi ştiut ce se întâmpla la Tirana, care este legătură între cele două evenimente, participanţii de acolo, ambasadorul nostru şi operele semnate Ary Murnu şi Ion Lucian Murnu. Dimensiunea spre absurd a domnului ambasador este cu totul remarcabilă, păcat că nu este materializată în opere literare, în poeme sau în piese de teatru cu acest specific. Domnul Stănilă pare incapabil să-şi inhibe acest fond conceptual şi chiar psihologic. Mai mult, nu putem decât să constatăm că domnul ambasador a detectat o falsă oportunitate de a se băga în seamă ca străjer al românismului între ilirii turciţi şi, cu totul abuziv, depăşindu-şi competenţele, a făcut presiuni cel puţin nedemne pentru ţara noastră, în cadrul evenimentului organizat de noi.
Corect este să spunem că România, cel puţin din decembrie 1989 încoace, niciodată nu a exercitat astfel de presiuni, este străină de comportamente de acest tip, corespondente unor reflexe medievale, incompatibilă structural cu tendinţe de ostracizăre etnică, ştim acest lucru şi respectiva realitate este un motiv în plus să nu tolerăm un astfel de comportament în numele Ministerului Afacerilor Externe, întreprins dintr-o ambasadă europeană a României. Cunoaştem foarte bine şi eforturile salutare pe care statul român le face în sprijinul românilor din Ucraina şi din Serbia. În România, aromânii sunt liberi. Chiar dacă aceasta este o situaţie evidentă, ei nu acceptă să fie călcaţi în picioare de un ambasador cu ifose de pension, suferind ca pregătire de specialitate, şi care, chiar în conferinţa de la Tirana, care i-a provocat caracterul să întreprindă acţiuni cu totul străine de statul care l-a trimis acolo, şi-a luat calabalâcul şi suita şi a ieşit ostentativ de la masa discuţiilor. Este ruşinos pentru noi să vă semnalăm un atare comportament diplomatic.
În cererea pe care noi am adresat-o încă de anul trecut Bibliotecii Naţionale a României pentru a organiza împreună acest eveniment, prima expoziţie din lume de carte aromână, am precizat realitatea cu care şi domnul ambasador, sperăm noi, ar putea să fie de acord: România a fost cea mai confortabilă ţară din punct de vedere al afirmării noastre culturale. În acest fel, considerăm că nu este o întâmplare ca prima expoziţie de acest gen să fie în România.
Societatea Culturală Aromână vă adresează rugămintea de a constata aspectele de mai sus şi de a retrage mandatul domnului Viorel Stănilă. În acest sens, Protestul de faţă va fi urmat de o listă de semnături, persoane fizice, asociaţii şi organizaţii româneşti, o listă de solidarizare a cetăţenilor români, prin care cerem ca domnului Viorel Stănilă să i se retragă calitatea de care pur şi simplu şi-a bătut joc. Dacă statul român acceptă acest lucru, noi nu o vom face de astăzi înainte.
21 februarie 2013
Chiraţa Gheorghe,
vicepreşedinte Societatea Culturală Aromână
Marius Marian Şolea,
iniţiator şi coordonator al expoziţiei