Categorized | Timp liber

Ecouri

Posted on 29 March 2011

ECOURI:

Poetul Theodor Răpan a lansat la Alexandria volumul ,,Evanghelia Inimii

lansare-alexandria-rapan

Biblioteca Judeţeană ,,Marin Preda” din Alexandria, cu prilejul Zilei
Internaţionale a Poeziei, 21 Martie 2011, a organizat o deosebită manifestare
cultural -artistică, lansarea cărţii diplomatului- Poet, Theodor Răpan
,,Evanghelia inimii”, a 12- apariţie editorială în volum.

În ambianţa specifică Sălii Mari a Bibliotecii,, Marin Preda”, în faţa unui
public deosebit de numeros, în deschiderea activităţii,
D-na Gianina Ciuntuc, directoarea Bibliotecii, a prezentat semnificaţia Zilei
Internaţionale a Poeziei, a readus în memoria auditoriului nume ale poeţilor
contemporani teleormăneni: Florin Burtan, Camelia Caracaleanu, Anghel Gâdea,
Stan V. Cristea, Ştefan Mitroi, Nicoleta Milea, Dumitru
Vasile Delceanu, Tudor Matreşu, Liviu Nanu şi mulţi alţii pe care nu-i va fi
amintit.
Poetul Florin Burtan a recitat una din creatiile sale , întru nemurirea
poeziei.

Despre activitatea diplomatului- poet şi jurnalist, Theodor Răpan, a vorbit
dna Gianina Ciuntuc, aduncând în memoria auditoriului apariţiile editoriale:
Debut publicistic, 1970, în ziarul ,,Teleormanul Literar”/ Debut editorial:
1975, Editura,,Albatros” ( HOHOTUL APELOR- Caietul debutanţilor)
Cărţi apărute:
,,HOHOTUL APELOR” (Editura ,,Albatros”, în ,,Caietul debutanţilor, 1975),
,,PRIVIND ÎN OCHII PATRIEI (Editura ,, Cartea Românească”, redactor de carte-
Mircea Ciobanu/ comentat de Nichita Stănescu pe coperta a patra, 1986),
,,AŞA CUM SUNT” (Editura ,,Eminescu”, redactor de carte- Nelu Oancea, 1989),
,,HOTARUL DE FOC”( Editura ,,Europa”- Craiova, cu prezentări de Nichita Stănescu
şi Gheorghe Tomozei, 1991),
,,LA UMBRA CUVÂNTULUI” (Editura ,,Semne”, 1995),
,,SCHIMBAREA LA FAŢĂ “( Editura,,Semne”, 2001),
,,TAURUL LUI FALARIS- ,,MĂRTURISITORUL”- Jurnal de poet (Editura ,,Semne”,
2003),
,,MUZEUL DE PĂSTRĂVI- ,,SCRISORI DIN LAZARET”(Editura,,Semne”, cu desene de
Damian Petrescu, 2004),
,,POŞTALIONUL DE SEARĂ- ,,FILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM” (Editura ,,Semne”, cu
desene de Damian Petrescu, 2005),
,,DINCOLO DE TĂCERE- ,,Jurnal de poet” (Editura ,,Semne”, cu desene de Damian
Petrescu, 2009),

,,DANSUL INOROGULUI- ,,ELOGIUL MELANHOLIEI” (Editura ,,Semne”, cu ilustraţii de
Aurora-Speranţa Cernitu, 2010).

Peste 150 de personalităţi culturale de prestigiu au apreciat în referinţele
critice opera poetului Theodor Răpan.
Doamna Gianina Ciuntuc mulţumeşte poetei Nicoleta Milea, colaboratoare a
Bibliotecii Judeţene, pentru tot sprijinul acordat în vederea întâlnirii , în
fapt, cu poetul Theodor Răpan, pe meleagurile Teleormanului natal, după aproape
40 de ani.

Despre atracţia poeziei încă din cele mai vechi timpuri a vorbit P.S.Episcop
Galaction Stângă şi l-a felcitat pe autor pentru prezenţa sa la Alexandria.
Apreciază în mod deosebit cartea ,,Evanghelia inimii”,ca o simbioză dintre
versuri şi grafica realizată de românul trăitor în Franţa, Damian Petrescu.
Olteanu Crina-Maria, elevă la Colegiul Naţional ,,Al. D. Ghica” din
Alexandria, a prezentat câteva Gânduri lirice pe marginea cărţii .
Poeta Nicoleta Milea a făcut o incursiune în lumea poeziei teleormănene de
acum 40 de ani, amintindu- i şi pe cei care nu mai sunt: Alexandru Popescu-Tair,
Nistor Teodorescu, Paul Amet, Nicolae Lupu.
Despre ,,Evanghelia inimii”, Nicoleta Milea mărturiseşte că este o carte
specială în universul creaţiei poetului Theodor Răpan, un fel de crez al
religiei iubirii :,,Poezia, precum Dumnezeu, nu este decât credinţă”.
Prozatorul Gheorghe Filip, cel care cu aproximativ 40 de ani în urmă îi
urmărea aventura lirica începută la ziarul ,,Teleormanul”a Celui care acum se întoarce acasă Poet în toată puterea Cuvântului, Theodor  Răpan, vede în ,,Evanghelia inimii” o epopee a căutării de sine, o carte  atipică, în care spectacolul candorii încântă cititorul.
Scriitorul Gheorghe Stroe a fost atras de tipul de discurs poetic fluid al cărţii.
Despre contextul epocii culturale au mai vorbit poetul Stan V. Cristea şi
prozatorul Constantin T. Ciubotaru
theodor-rapan-si-nicoleta-milea
Poetul Theodor Răpan, vădit emoţionat, mărturiseşte că este bucuros de trei
ori de prezenţa sa în Teleorman: că întoarcerea sa în Alexandria se petrece de
Ziua Internaţională a Poeziei, că la acest eveniment de o încărcătură spirituală
deosebită se bucură de prezenţa Preasfinţiei Sale, Galaction Stângă, Episcopul
Alexandriei şi Teleormanului, că este înconjurat de mulţi tineri şi prieteni,
iubitori ai Poeziei. După 40 de ani, a ajuns la Alexandria, orasul de care este
foarte legat prin oameni, locuri, tradiţii, simbolistică. A vorbit, în  continuare, despre relaţia speciala dintre poet si Cuvânt, dăruit de Dumnenezu,  dar mult trudit de Poet.
Despre prietenia cu Nichita a făcut o serie da mărtu risiri- adevărate pagini de
istorie literară.

Poetul nu trebuie să aştepte premii literare. E suficient că l-a iubit Dumnezeu
şi i-a dat har.Trebuie să fii total, să trăieşti în sfinţenia Cuvântului. Nichita
e un monstru. Despre poezie nu mai e de spus decât: smerenia Cuvântului!
După ce a răspuns întrebărilor puse, Poetul Theodor Răpan a dat autografe
iubitorilor de Poezie.

Întâlnirea cu Poetul Theodor Răpan a fost un adevărat regal liric în cadrul
activităţilor organizate cu prilejul Zilei Internaţionale a Poeziei, la
Alexandria, Martie, 2010, Anno Domini.

A consemnat prof. dr. Nicoleta Milea

Ziua  poeţilor

poetul-theodor-rapan-acorda-autografe

A căzut într-o zi de luni, pe 21 martie, când au început Babele, pe stil vechi. Ele şi-au făcut datoria trimiţând asupra Teleormanului nori vânzoliţi de vânt, frig şi picături de ploaie.

Şi iubitorii de metaforă din judeţ şi-au văzut de ale lor, răspunzând la invitaţia doamnei director al Bibliotecii judeţene Marin Preda, Geanina Ciuntuc, care l-a avut ca oaspete de onoare pe poetul Theodor Răpan, care şi-a lansat volumul Evanghelia iubirii. Anotimpuri, venită după o altă deosebit de originală carte a dumisale, Danusul Ionorogului. Elogiul Melanholiei, ambele apărute la prestigioasa editură SemnE, Bucureşti, 2010. Şi mai au ceva în comun: ţinuta grafică deosebită, prima carte fiind ilustrată de celebrul artist plastic roman Damian Petrescu, stabilit la Paris, cu care  a mai colaborat şi la alte două volume de poezii.

Elogiul Melanholiei este ilustrată de Aurora -Speranţa Cernitu. Poetul i-a mulţumit călduros Prea Sfiinţiei sale Episcopului Alexandrei şi Teleormanului Galaction Stângă, care  a răspuns invitaţiei de a fi prezent la acest eveniment şi a făcut o succintă paralelă între poezie şi iubire, presente nu numa in  Cîntarea Cântărilor ci şi în alte Cărţi canonice. Iar titlul şi mai ales conţinutul volumului de faţă se pretează la aşa ceva.

Au vorbit despre poet şi cărţile sale  prof. dr.Nicoleta  Milea, scriitorii Gheorghe Stroe, Gheorghe Filip, Stan V. Cristea, C.T. Ciubotaru şi publicistul Gabriel Argeşeanu.

*

Dansul Ionorogului. Elogiul Melanholiei, Editura SemnE, Bucureşti, 2010

Gânduri brodate

pe cel de-al 13-lea exemplar din cele 100 semnate de autor.

Mărturisire: Mi-am propus să citesc această carte în 22 de zile, seara, când mă delectez cu lecturile preferate, în aşteptarea somnului şi viselor parţial-color, rareori şi realizate.

Am încercat, dar mare parte din noapte şi din ziua următoare mi-au fost furate de lectură… Apoi, da, am savuat seară de seară , ca pe un medicament, câte un capitol, trăind ciudata senzaţie că mai sunt copil şi citesc basme, împletită cu cea a omului ajuns bunic, pregătit să citească poveşti nepoţilor. Şi pe deaupra a fost încântarea iubitorului de adevărata poezie.

Mă imaginez  alături de autor pe scaunul câştigătorilor întru aleasca lume a iubitorilor de frumos realizat prin metafora, căruia i s-a dat ocazia de a redescopri parfumul limbii vechilor Cazanii, a

Legendei Inorogului venită din luciul timpului prin cuvinte cu parfum de vin vechi.

Am aflat, prima dată, dspre  legenda Ionorogului  de la eruditul domn moldovean Dimitrie Cantemir. Avem de faţă, o variantă “localizată”, unde prinţul are un nume, Teleor, iar acţiunea se petrece în Pădurea Nebună, de care alt hărăzit de soartă cu talent, Zaharia Stanu ne-a vorbit în… mileniul trecut.

Aparent este o poveste cu un Prinţ rătăcitor în cautarea unui ideal, care poposeşte în castele, se întâlneşte cu împăraţi şi cavaleri în armuri, cu săbii şi arlechini, comori şi vrăjitori, zeiţe şi nimfe, vietăţi care vorbesc, toate învăluite în aura de basm, înveşmântate în haina simbolurilor universale.

Teleor poposeşte în castelul Iubirii, unde stăpână este zeiţa Aruna, cea care îl are sub ocrotire pe Ionorog.

În Castelul Înţelepciunii şi al conducătorului de popoare, când îi trec lebede prin gânduri şi bea sfiire  rece. Poveste în ramă, sau poveste în poveste, Teleor poposeşte şi în Castelul  Camelotului, unde se cufundă un timp în viaţa de cavaler medieval.

Dar Prinţul Teleor nu va poposi prea mult nici aici fiindcă el este mistuit de idealul de frumuseţe concretizat în Ionorog.

Drumul căutătorului de ideal trece prin Castelui înţelepciunii. Magistrală mi s-a părut ideea cunoaşterii realizată de om prin urcarea treptelor. Prinţul va căuta răspuns la marile întrebări care-l macină, dar om fiind, va ajunge în lumea din care nu poate evada decât cu gândul, alături de  acel arici nepogonici cu pui mici.

Altă poveste, altă încercare: Mirajul bogăţiilor lumii căpătate prin puteri magice, ascunse în grote, pe care dornic să le cunoască, omul ar vrea să le parecurgă şi, simbolic, cu cât acestea sunt mai valorose, cu atât mai tare omul coboară în adâncuri.

Iar se dovedeşte că idealul este mai puternic, Teleor trebuie să treacă prin cele 7 încercări, fiecare gândite să-l ademenească pe om, să-l protejeze pe Ionorog.

Orice poveste are un punct culminant. Cea oferită de Theodor Rapan mi se pare a fi una dintre cele mai originale.

Aruna se află îndărătul fiecărei încercări, purtând măştile celor care ar trebui să-l oprească pe Teleor.

Nici bogăţia, nici dorinţa de cunoaştere, nici vanitatea cavalerească nu-l poate opri. Dar iubirea? Aruna îl iubeşte cu aceeaşi patimă cu care este legată de Ionorog. Trebuie să-l oprească şi-i gata să-l otrăvească. Dar asta înseamnă să-şi ucidă iubirea!

Nu-l poate otrăvi. Iubirea transformă, prin umanizare, zeiţa în om. Iar omul, Prinţul Teleor devine Inorog. Pentru că asemenea lui Făt Frumos, ori Harap Alb învinge, ei reprezentând binele.

Teleor omul terestru va lua loc Ionorogului, care devine cosmic, poveste sau mit.

Gata de zbor, Inorogul ideal va vorbi, îşi va mărturisi bucuria de a deveni Cuvânt.

Cei doi, la rândul lor, devenind oameni vor avea  parte de doruri şi zboruri şi vise şi de moarte.

Inorogul are o ultimă rugăminte: Să nu uite poeţii şi pe zugravii vieţii prin cuvinte!

Deznodământul fiecărui basm românesc: Nimic nu-i nou sub soare, totul este, totul poate fi poezie, aşa cum este această carte de excepţie.

Despre valoarea stilistică probabil că vor croşeta exegeţii, subliniind talentul autorului de a da cuvântului un “trunchi de mirare devenit Poezie, purtat pe lacrimi de stele” în sufletul celor care vor aduce un binemeritat Elogiu Melanholiei.

Constantin T. Ciubotaru

Arhiva

Activitate

Vizite: