VIOREL FORȚAN, 7 August 2022
DOAMNE, cum s-a dus un Om…
Sărut dreapta, Prea Cucernici Părinți,
Îmbrățișare tainică, Îndoliată Adunare.
…Nicolae Sima, colegul și prietenul nostru, a adormit întru Domnul intempestiv, a
doua zi după Înălțare, în 12 iunie.
…Sâmbătă, 6 August, în seara sărbătorii creștine de o semnificație cu totul aparte:
Schimbarea la Față a Domnului (adică revenirea lui printre cei trei ucenici, revenire în chip
Dumnezeiesc, ca Fiu al Domnului, ca Lumină, ci NU ca Fiu al Omului), mă trăsnește o altă
veste, în miez de vară ultra-caniculară.
Carmen Ștefănescu mă anunță, telefonic, înfrigurată, cu voce pierdută, că Viorel NU
mai este.
Dezmeticindu-mă abia acum, regret că nu i-am răspuns calm, dar ferm: BA este. A
trecut doar un pârleaz. S-a născut întru Domnul. A început, cu adevărat, viața spirituală.
Călătoria în lumea Luminii și a Iubirii, a Iertării, Armoniei și Păcii.
*
Vă propun, prieteni, o strigare a numelor…
Ion Zamfirescu, Mihnea Gheorghiu, C. D. Papastate, Ion Schinteie, Ion. M.
Negreanu, Barbu Cocoș,
Claudiu Moldovan, Romulus Diaconescu,
Ilie Purcaru, Adrian Păunescu, Patrel Berceanu,
Al. Firescu, Al. Dincă, Geo Saizescu,
Ilarie Hinoveanu, Al. Piru, Ilie Purcaru,
Ovidiu Ghidirmic, Ilie Gheorghe, Vasile Cosma, Ștefan Iordache, Nicolae A.
Andrei, Ștefan Andrei,
frații George, Ion și Marin Sorescu,
Mihai Miltiade Nenoiu, Marin Beșteliu,
Nicolae Petre-Vrânceanu, Ilie Mandache,
Mihai Duțescu, Lucian Zatti, Nestor Vornicescu, Teoctist Arăpașu, Eustațiu
Gregorian, George Vlăescu, Ștefan Brădiceanu, Sabin Bălașa, Constantin Dumitrache,
Florin Stama, Lucian Triță, Aurel Frigioiu, Aurel Popescu, Alexandru Manda, Ion
Bălșanu, Petre Țuțuianu,
Ioana Dinulescu, Lucian Albanezu,
Octavian Andronic, Ilie Bădicuț,
Mariana (Ariana) Lupescu, Romulus Turbatu,
Doru Dinu Glăvan, Ion Florea, Gheorghe Zorilă, Nicolae Sima, Nicolae Dan
Fruntelată, Viorel Forțan.
S-au chemat unul pe altul,
în Împărăția cerurilor.
Să ne îndreptăm gândul pios, către fiecare din ei și către toți la un loc. Și să le
mulțumim că Dumnezeu a rânduit să respirăm ÎMPREUNĂ cu ei, câteva decenii, să ne
oglindim unul în celălalt și să ne perfecționăm necontenit, pe cât posibil.
Să le mulțumim tuturor, rugându-i, totodată, să ne vegheze totdeauna, să ne fie
aproape întru Spirit și Credință.
Revenind direct la Viorel Forțan – despre care vara trecută am publicat volumul
Suprarealist român de secol XXI: VIOREL FORȚAN, apărut inițial într-un serial de 18
episoade în Revista FLACĂRA lui Adrian Păunescu -, este obligatoriu să precizăm că a fost
și va rămâne o mare personalitate a Craiovei, a Olteniei, a României.
A fost, cronologic, primul redactor șef al cotidianului Gazeta de Sud, lansat în Bănie,
la 15 martie 1995. Apoi, ani de zile, director al Tipografiei și al Editurii de Sud. Mâna
dreaptă a olteanului de ispravă George Constantin Păunescu.
Craioveanul nostru pur sânge, Viorel Forțan, s-a școlit, în copilărie, la Academia de pe
str. George Enescu: Sineasca, iar în adolescență – prin Semiramidele moșiei stră-stră-bunilor
lui Al. Macedonski, unde dăinuiește, de 75-80 de ani, Grădina Botanică din Craiova, pe strada
cu nume de haiduc legendar: Iancu Jianu.
Degustător fervent al poeziei, teatrului și artelor plastice -, inginerul geolog Viorel
Forțan a intrat furtunos pe piața editorială grație ochiului viu, deschiderii umaniste a
universitarului Florea Firan (laureat al Academiei Române în 1994), fostul său profesor de
Română, neobosit editor, din 2002 încoace, care i-a girat, la Editura Scrisul Românesc din
Craiova, trei frapante volume reunite într-o casetă cu coperte portocalii, sub genericul Cutia
neagră.
Apetitul pentru poezia modernă, postmodernistă, dar mai ales avangardistă, ca și
pentru sculptura lui BRÂNCUȘI, consonanța cu pictura de originalitate șocantă a lui Picasso,
De Chirico, Dali, Magritte transpar din cele trei volume ale lui Viorel Forțan, apărute în anii
2012, 2016, 2017.
Spre sfârșitul anilor de liceu – aici, în Cetatea Băniei, la Colegiul Național Nicolae
Bălcescu, azi: Carol I – și în toți cei cinci ai studenției, în București, a învățat de la
matematicianul-poet Ion Barbu, ce înseamnă poemul concentrat, ispita încifrării, dar și
„expresia sobră”, „orgolios prețioasă”.
De asemenea, Lucian Blaga și George Bacovia au contribuit, concomitent, la
modelarea profilului său de creator.
A urmat momentul de răspântie, când Viorel Forțan s-a lăsat fascinat de senzațiile tari,
dinamitarde, stârnite de Tristan Tzara prin cel dintâi text dadaist, din 1916.
Un alt avangardist român, B. (Barbu) Fundoianu, consacrat în Franța sub numele de B.
(Benjamin) Fondane, l-a cucerit prin exegezele despre Baudelaire, Mallarmé, Remy de
Gourmont, Francis James și Gide (1918), prin temeritatea câtorva cuvinte pădurețe (1930) și
prin siguranța cu care s-a afirmat ca filosof existențialist nihilist, publicând eseuri despre
Martin Heidegger și Arthur Rimbaud (1933), ca și un Fals tratat de estetică (1938), toate în
limba franceză.
Acum, la despărțirea de trupul de humă al prietenului Viorel Forțan, ne rezumăm să
afirmăm că – mai ales în anii din urmă – NU a făcut un secret din a evoca, din când în când,
chipul luminos al regretatei sale soții, trecută în eternitate acum vreo 20 de ani, și de a se
mândri cu UNICUL său stâlp de Lumină, în afară de DUMNEZEU: Fiica sa cu nume de
împărăteasă, Livia, strălucită licențiată în spaniolă, pilon viguros al Institutului Cervantes din
București, după stagii de carieră profesională eclatantă în Japonia.
Mai ales în ultimii ani, Viorel mi-a lăsat impresia că trăiește sub zodia lucidității
crunte, conform căreia „Timpul trece peste noi cu nepăsarea hoțului grăbit”
(Shakespeare).
Acum, la despărțire, să rostim cu toții, zamolxian:
Drum lin în Lumină, Frate Viorel !
„Lumină lină, lini lumini
Răsar din codri mari de crini…”
Dumnezeu să te ierte,
Apoi, după înhumare, să te odihnească în pacea sa creștinească.
Ai trăit meditând obsesiv asupra imaginii – unice în lume – a Scării Virtuților, celebra
frescă din Biserica Mânăstirii Sucevița.
Acum, ai început să urci și să revii prin Vămile Văzduhului, să urci și să revii,
până la împlinirea a 40 de zile de la adormirea întru Domnul.
DUMNEZEU să te ierte !!!
..//..
DAN LUPESCU
Craiova, 7 August 2022