Despre sistemul de sănătate, cu sinceritate!

Posted on 11 April 2010

cseke attila

În sistemul sanitar trebuie instituite reguli care să fie şi respectate

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES în care vorbeşte, între altele, despre noile programe naţionale de sănătate, descentralizarea sistemului, problemele de personal, dar şi despre subfinanţarea sistemului sanitar.

AGERPRES: Care consideraţi că sunt principalele realizări ale primelor o sută de zile de mandat în funcţia de ministru al Sănătăţii şi ce vă propuneţi în continuare?
Cseke Attila: Perioada de acomodare, desigur, a trecut. Privitor la realizările din cele o sută zile, cred că cel mai important este că suntem pregătiţi pentru descentralizare. Măsurile premergătoare care trebuiau luate au fost luate, există voinţă politică pentru realizarea acesteia. O altă realizare se referă la noile programe de sănătate. Deşi este un an greu marcat de o criză financiară, am încercat să creionăm programe de sănătate, în primul rând axate pe prevenţie. Este vorba despre programe noi care pornesc anul acesta şi vizează sănătatea orală a copilului, este vorba despre copiii din clasa I, acestea urmând să înceapă de la 1 iulie.

AGERPRES: Consideraţi că sunt suficienţi medici stomatologi pentru a face faţă unui astfel de program?
Cseke Attila: Eu cred că se poate face faţă, este o propunere bazată şi pe o analiză a specialiştilor. Acolo unde se constată că sunt probleme, va fi inclusă şi tratarea cariilor.

Eu cred că este important ca, după 20 de ani, să încercăm să facem ceva şi pentru acest segment. Îmi amintesc că, atunci când eram elev, erau programe de sănătate pentru copii şi pentru elevi, care funcţionau periodic şi destul de bine. ‘Şcoala mamei’ este un alt program de sănătate ce se adresează gravidelor, lehuzelor, precum şi familiilor acestora. Este vorba de educaţia în domeniul igienei sarcinii, îngrijirii nou-născutului, promovarea alimentaţiei naturale până la şase luni a nou-născutului. Un alt program are în vedere screening-ul pentru depistarea precoce a scoliozei la copii. Din datele oficiale, avem în jur de 13.000 de copii cu deformări de ax de coloană vertebrală şi dorim să instituim un program prin care să depistăm din timp aceste afecţiuni ale coloanei vertebrale. Alocăm o sumă de 2.400.000 de lei pentru constituirea Registrului naţional pentru celule stem, pentru colectarea de date. Foarte importantă este interconectarea cu instituţiile abilitate de nivel european, asfel încât, în cazul în care ar fi un donator la nivel internaţional, să putem asigura accesul pentru cetăţenii români care nu găsesc donatori în România. Ceea ce îmi doresc, în continuare, este instituirea unor reguli şi în domeniul sănătăţii. Chiar de joi (1 aprilie n.r.) a intrat în vigoare un Ordin al ministrului sănătăţii discutat cu cei implicaţi, care a ‘născut’ nişte dezbateri normale, corecte din punctul meu de vedere, cu privire la pogramarea la medic. După 20 de ani, cred că trebuie să-i acordăm pacientului, asiguratului, posibilitatea de a se programa la medicul de familie sau la cel din ambulatoriu.

AGERPRES: Programările funcţionează la medicul de familie, există însă obişnuinţa cozilor…
Cseke Attila: În unele locuri funcţiona acest sistem, dar în altele nu. Eu cred că măsura este binevenită, în primul rând pentru asiguraţii care vor avea posibilitatea să meargă la medic fără a mai sta la cozi, pe de o parte, iar pe de altă parte este binevenită şi pentru medici. O altă politică a ministerului are în vedere, în acest an, deşi resursele financiare sunt limitate, cele 14 obiective de investiţii în curs de derulare. Alocăm anul acesta resurse pentru finalizarea a zece din cele 14 obiective. Este vorba de clădiri noi pentru spitale din diverse judeţe ale ţării, din Maramureş, Târgu Lăpuş, Ineu, în Vrancea sunt două, Horezu – Vâlcea, Huşi. Unele dintre aceste obiective sunt începute din 1991 şi se finanţează de 15-17 ani, iar noi dorim să le finalizăm anul acesta, iar celelalte patru în anul viitor, între acestea fiind Institutul de Oncologie de la Iaşi. Acestea trebuiau finalizate de mult. Dacă vreţi să discutăm despre deficitul de personal, există un deficit la personalul medical, dar la personalul administrativ sunt spitale în care acesta este mai mare decât este necesar. În ceea ce priveşte personalul medical va trebui să gândim pe termen scurt, mediu şi lung o strategie, pentru că, pe de o parte, sunt domenii în care sunt pregătiţi prea mulţi specialişti, iar în alte domenii există un deficit. Trebuie acordată o posibilitate mai mare de intrare în sistem. Există tendinţa plecării medicilor mai ales a celor tineri, în străinătate, dublată de o campanie a unităţilor sanitare din aceste ţări care nu va putea fi oprită niciodată, pentru că este evident că sunt diferenţe aş spune semificative faţă de alte ţări. Tendinţa nu va putea fi oprită, dar trebuie găsite modalităţi de a scădea tendinţa. Cred că cel mai important este de a oferi o perspectivă medicilor tineri ca, într-un anumit termen, scurt, mediu şi lung şi în România să existe condiţii care să asigure un statut social pe care medici îl merită. Pe de altă parte, trebuie să existe condiţii de muncă care să asigure calitatea actului medical. Ne gândim la reintroducerea concursului de rezidenţiat pe post, pentru că trebuie să avem în vedere asigurarea personalului pentru toată ţara, nu doar pentru centrele universitare. Vom dezvolta programul de construire de case de serviciu în mediul rural, o măsură complementară de atragere a medicilor şi asistenţilor. Încercăm să găsim soluţii, împreună cu alte ministere, pentru ca personalul medical să se stabilească în mediul rural.

AGERPRES: Coplata şi compensarea pe grupe terapeutice a atras critici de la organizaţiile profesionale, dar şi de la populaţie. Cum veţi gestiona aceste două probleme?
Cseke Attila: Coplata şi compensarea pe grupe terapeutice se află într-o dezbatere deschisă. La coplată, în două săptămâni de la punerea în dezbatere, am organizat două dezbateri publice. Măsura este implementată şi în Germania şi Franţa, precum şi în alte state est-europene, şi este implementată nu ca o măsură de a aduce resurse financiare în sistem, ci de a regla şi modera circuitul în sistemul sanitar. Avem o avalanşă de pacienţi care se adresează spitalului, o finanţare preponderentă pe servicii spitaliceşti din bugetul sănătăţii, în timp ce la nivelul medicului de familie este mai redusă. Problema finanţării pe diferite segmente nu poate fi rezolvată doar prin faptul că vine CNAS sau Ministerul Sănătăţii şi propune o schimbare a proporţiei de finanţare, aceasta ar însemna că spitalele ar avea mai puţine fonduri, iar pacienţii în continuare ar merge la spitale. Coplata este un sistem care ar putea regla circuitul pacienţilor, ar determina o mai mare accesibilitate a asiguraţilor la medicii de familie, în cazul în care nu se impune în mod necesar accesul la spital. O măsură importantă prevăzută de actul normativ este aceea că resursele încasate prin această coplată rămân la medicul de familie, ambulatoriu sau spital, şi, pe de altă parte, ar oferi o responsabilizare a acestor furnizori şi o resursă financiară în plus pentru ei, precum şi o transparenţă în cheltuirea banilor. Categoriile sociale defavorizate – copii, pensionari, elevi – sunt exceptate. În 2010, nici 25% din populaţia României nu mai contribuie pentru sănătatea tuturor. În urmă cu zece ani, aproape 11 milioane de cetăţeni români plăteau contribuţia. Avem reducerea nivelului contribuţiei. Am pornit cu 14% şi am ajuns la 10,7%, faţă de ţări ca Germania, care are raportat 14,9%, la salariul de acolo, Franţa – 13,5% Slovacia – 14%, Cehia – 13,5%. Mai este o problemă din punctul meu de vedere: în aceşti 20 de ani am continuat acea politică de asistenţă socială, dacă vreţi, fără a încerca să schimbăm din mentalitatea societăţii. În statele din Europa şi America există un pachet minimal de servicii pentru o contribuţie determinată, peste care se plăteşte. Sunt liste de aşteptare în Occident pentru diferite tratamente. La noi nu poate fi acceptat acest lucru, pentru că aşa am creionat acest sistem, că toată lumea are dreptul la sănătate, ceea ce este corect, dar nu am spus că pentru un anumit nivel asigurăm alt nivel de contribuţie. În continuare, după 1989 am propagat ideea că statul este social, asigură asistenţă socială pentru toată lumea. Sigur că este de preferat acest lucru dar, pe de altă parte, trebuie şi o mentalitate de asistenţă socială minimă peste care asistenţa trebuie să depindă de contribuţia fiecăruia.
Aş mai adăuga, cu privire la contribuţie, că am identificat scurgeri importante de fonduri, nu numai în cele 12 vizite în judeţe, în semnalele pe care le-am primit, în controalele efectuate. Am găsit spitale la care, la secţia de ortopedie, din cele 25 de paturi toate erau ocupate în fişa medicală, dar, în realitate, nu erau prezenţi decât zece bolnavi, ceea ce înseamnă că pentru 15 persoane se făcea o decontare fictivă. La începutul mandatului am constatat, într-un judeţ, că spitalele plăteau sume uriaşe pentru transportul pacienţilor în interiorul aceleiaşi localităţi. La fel este şi cu concediile medicale, unde avem un proiect de act normativ pentru diminurea acestei scurgeri de resurse financiare pentru decontarea de concedii medicale.
Evident, unii abuzează de acest drept. Trebuie să înţelegem un lucru simplu – cu cât abuzăm mai mult de concedii medicale, cu atât ne rămân mai puţini bani pentru tratamente, servicii medicale, medicamente compensate pentru că toate acestea se plătesc din acelaşi buget al sănătăţii. Din 2006 până în 2009 s-a dublat suma decontată pentru concedii medicale. În 2006, plăteam 3% pentru concedii medicale, în 2009 s-a ajuns la 6%. A da 6% în 2009 pe decontare de concedii medicale este foarte mult, nu ştiu dacă mai există o ţară în Europa sau în lume care dă atâţia bani pe concedii medicale. Aproape un miliard de lei noi să plăteşti pentru concedii medicale este fantastic de mult. Din aceşti bani noi puteam asigura foarte multe lucruri, ceea ce astăzi poate nu putem. Ne furăm singuri căciula. Sigur că resursele sunt limitate, sigur că trebuie identificate alte resurse, dar trebuie eficientizată şi folosirea resurselor, iar partea de concedii medicale este un domeniu în care se abuzează foarte mult.

AGERPRES: Consideraţi că acest an va fi un an greu?
Cseke Attila: Da, anul acesta este un an greu din punct de vedere financiar, un an în care sistemul de sănătate a intrat într-o fază în care nu mai este alt drum din punctul meu de vedere, necesită demersuri care nu vor fi totdeauna populare, dar care sunt absolut necesare pentru ca acest sistem să se ridice. Dar finanţarea sistemului necesită identificarea de soluţii pentru a aduce bani şi eliminarea scurgerilor de resurse. Prin reducerea concediilor medicale se pot face economii. O reducere de 10-20% a concediilor ar fi foarte importantă. Câtă vreme nu vom impune nişte reguli şi nu ne vom supune acestora, putem să aveam pretenţia unui sistem sanitar mai bun dar nu îl vom avea. De aceea în Occident este un sistem mult mai performant, pentru că regulile se respectă. De pildă, în Austria, legea concediilor medicale prevede în mod expres că cel care este în concediu medical are obligaţia de a primi în locuinţa sa personală controlul medical exercitat de Casa de asigurări de sănătate. Noi doar propunem verificarea prezenţei la adresa indicată şi totuşi sunt discuţii.

AGERPRES: Cu ce rezultate se încheie evaluarea unităţilor sanitare?
Cseke Attila: Evaluarea este în curs. Ea este necesară pentru ca, atunci când se face descentralizarea, să dăm o structură viabilă dar şi eficientă.Va fi o reducere semificativă de paturi la nivel naţional, care de mult trebuia să aibă loc şi nu s-a făcut. Suntem peste media europeană la numărul de paturi şi trebuie făcut acest demers.

AGERPRES: Care este deficitul de personal din sistem şi ce măsuri veţi lua ca să-l acoperiţi?
Cseke Attila: Deficitul este important în sistem şi este determinat de mai mulţi factori. Am strâns datele, chiar în aceste zile, cu privire la deficitul de personal de la Direcţiile de Sănătate Publică şi încercăm să găsim soluţii măcar pentru a debloca o parte din posturi. Conform solicitărilor, ar fi vorba de mai multe mii de posturi. Trebuie să oferim perspective acestei categorii şi trebuie construită o perspectivă pentru tinerii medici, pentru nu mai pleca din ţară. Un studiu făcut în Ungaria printre tinerii medici a arătat că pentru a nu mai pleca, aceştia şi-ar dori salarii mai mari cu 40%, o perspectivă şi un statut social pe care-l merită. Acelaşi lucru este necesar şi în România.

AGERPRES: Cum comentaţi cererile de renunţare la mandatul dumneavoastră formulate de politicieni legat de implicarea dumneavoastră în acţiunile politice de la Cluj din 15 martie?
Cseke Attila: Nu comentez acest subiect. Singurul lucru pe care-l spun este că, de atunci, caut acea pancartă care se spune că era în mâna mea şi nu am găsit-o încă.

AGERPRES

Arhiva

Activitate

Vizite: