11.1 C
Roșiorii de Vede
vineri, martie 29, 2024

BRÂNCUŞI, Smerind Numărul de Aur …

BRÂNCUŞI, Smerind Numărul de Aur …

(Baladă ezoterică)

La nunta de diamant – 75 de ani – a Ansamblului sacru de la Tg. Jiu

(comparat cu Marile Piramide egiptene şi cu Sfinxul de pe platoul Gizeh),

singurul Monument de for public din lume creat de BRÂNCUŞI,

,,ca o dreptate poetică’’, pentru România, ţara sa natală

Brâncovene Constantine,

După tine BRÂNCUŞI vine –

Martir lamurei divine

Şi Esenţei transalpine…

Cu condei de foc şi pară

Scriu direct în Stea Polară

Cu peniţa sare-amară

Că iubirea-i tot amnară

Scânteie de căprioară

Şi ink red în călimară –

Jerbe-mi ies din dalba nară

A vulcanului Vezuviu

Scânteind ca brav Vitruviu

Prin vitralii… déjà-vu…

Bice pocnesc în privirea

Sfinxului ce mântuirea

Ne-o păzeşte în Bucegi

Printre zei şi tainici regi

Ai dacilor.

                     Tuaregi

Deschid porţile-ntre lumi

Despre care nimeni nu-mi

Grăieşte şi nu îmi spune

Decât tu, ’Nalt Constantine

BRÂNCUŞI, cel bogat în mine

De străvechi Esenţe line,

În moşi bogat şi în moaşe

Care lumea cocoloaşe

De lumină dumnezee

O făcu-ntr-o zi ahee…

Maica ta păzeşte strana

Care-mi lecuieşte rana

Sângerândă-n Orion

De unde-ai venit pe tron

Din purpură, corn de aur

Smuls din zvâcnet de Centaur

Rupt din Timp şi rupt din Spaţiu

Nadir dincolo de raţiu…

…Nea voastră de humă

Lipind ulucile-n Lună,

Nu şi grinda din Centură

De Pleiade în căldură,

În călduri şi-n ziua pură

Răstignită-n dor de gură

A raiului şi-a legendei

Despre frenezia Evei

Deschizând bolţi succesive

Din Carpaţi până-n Ninive

Prin lumi paralele, sacre

Fragede cum cărnuri macre –

Biftecuri instant astrale

Nu din lumi materiale,

Ci din vremuri ancestrale

Când doar Spirit toţi eram

Şi prin inorogi zăream

Ale cosmosului poale

În străchini călcând şi-n oale

Fluturate-n nouăşnouă

De tărâmuri vechi şi nouă

Rămase necunoscute

(De milenii) numai nouă,

Dar veşnic întreţesute

Cu lumina din rebele

Idei-flăcări dintre iele,

Sânzâiene, cosânzene –

Meteori, comete, stele

Din Duh Sfânt mereu ivite,

La ţărmure netivite,

Ci-nflorind în constelaţii

Roind roiuri reci roinde

Peste Timpul-Spaţiu unde

Clipele-s grăunţe sacre,

Seminţe amare, acre

Aşa cum îs toate cele

Împletind galaxii, versuri

Zămislind moi universuri

Din Suflarea nesfârşită –

Var, varniţă, văruită

Cu bidineaua străbună

Logodind Soare şi Lună,

Umbra Oului dintâi

Cu mireasma din gutui,

Oul alb, primordial,

Ivind Cocoş mondial

Ce… calcă… Cloşca… celestă

Cu pui de aur şi vestă

Antiglonţ istoriei,

Scară-n cer şi gloriei

Soclu viu crescând înalt

Până-n cerul celălalt…

Cu trafalet – vag arheu

Mânuit de Dumnezeu,

Cel ce le ştie pe toate,

Le dă viaţă, ţinte, soarte

Dincolo de porţi nemoarte,

Dincolo de Spaţiu-Timp:

Bucegi, Athos ori Olimp,

Dincolo de porţi astrale

Cu hlamide şi paftale

Străfulgerând veşnicia

Şi-ncepând ucenicia

La Zamolxis-Absolut

Zbor din rouă şi din lut

Pân’ la Unul Dumnezeu:

BRÂNCUŞI-Tatăl, vechi resteu

Care niciodată punct

Nu pune Coloanei Unt

Pulsând magic din Duh Sfânt

Şi-ntrupându-se în cânt

De îngeri şi serafimi,

Măiastre şi heruvimi

Protejând muzici de sfere,

Pitagorizând mistere,

Numere de aur, miere,

Care toate cep deschid

Din Caraiman în Ohrid,

Gugu, Stonehenge, Gizeh,

Templul soarelui azteh,

Calendar de andezit –

Sarmizegetusa mit,

Kogaion dumnezeit,

Paralaxă la zenit…

…La răsărit de Bohai

Zării Kuisü-n bonsai

Răsturnat pe firmament

Cu Sirius armament

Şi-n craterul de pe Marte

Descifrând silabe, şoapte

Despre Mânăstirea Alba

Nălţată de Sfântul Soare

Din prundiş negru de mare

Până dincolo de zare –

Calu-Gastru, Chi-Xibalba

Înspumând halba şi barba

Pieptănându-şi-o cu barda

Timpului prim, cerb măiastru

Mulcomind în pas buiastru

Din fluierul de jugastru

Prin codri de cremene

Cleştarul să-i semene

Porţi înalte, porţi sus-puse

Până unde mi se duse

Ionică blond Făt Frumos

Doinind din caval de os,

Roata Morii învârtind

Şi Timpul reînviind –

Roata-n valea neguroasă

Pisc luminii-n vremea roasă

De-ntrebări şi de angoasă…

Hestia şi Dochia

Îşi înfoaie rochia

De păun ceresc şi tandru

Tată cu parfum de leandru,

Sfinxul din Bucegi, tăcut –

Andromeda azimut,

Babele şi oile,

Omul Vârf, nevoile

Vremuirii-n infinit –

Cel ce sunt m-a izbăvit…

…Timp rotat, dinte de lup,

Felinar în cantalup,

Timp gheizer şi Timp căzut

Dincolo de Absolut,

Timp cascadă, Dunăre,

Fluviu-n veac să-mi murmure

În mări de corali, oceane

Lumilor primordiale

Din Okeanos în ocheane

Ţintind sus şi-n subterane

Tuneluri comunicante

Cu mulţimi de lumi secante

La infinit şi în doina

Tatălui ceresc ce moina

O transformă-n ploi de aur

Germinând sori noi şi faur

Dovedindu-se mereu

Sub izbuc de curcubeu

Ce se-adapă la izvoare

Unde Timpul nicicând doare

Şi niminea nu mai moare

Rază devenind, picioare

De zimbru cu greabăn-Soare –

Copil căutând chindia

La ţâţa Mumei Maria

Ce-alăptează veşnicia…

…Brâncovene Constantine,

După tine BRÂNCUŞI vine,

Martir lamurei divine

Sculptând zborul (nu jivine)

Şi esenţele alpine…

Masa, Poarta şi Coloana,

Biserica, Sfânta Ana

Le aliniază-n strana

Istoriei nevăzute –

Colonii de porţi durute,

Moartea să nu ne sărute…

În adâncuri numai Unul,

În slavă – acelaşi Unul:

Tatăl nost’ tăcut şi-nalt

Până-n raiul celălalt…

Din Măiastra-n Dorohoi

Trec Esenţele-n puhoi,

Din Hobiţa la Craiova

BRÂNCUŞI mântuieşte slova…

…Din Paris la Târgu Jiu,

Tot mă duc şi iarăşi viu

Să vă scriu cu bisturiu:

,,Nu-nţelegeţi ce vă las

La cel din urmă popas…

 

Săraci fost-aţi când plecai,

Tot săraci, fără vătrai,

Vă găsii la revenire

Fără rune şi menhire,

Fără grâu, fără de mei,

Vai de sărăcanii mei,

 

Întru Dumnezeu săraci,

Nevăzând câmpul de maci,

Roua nicicând sărutând-o,

Holda neblagoslovind-o…

 

…Proşti eraţi, mai proşti acum

Când viaţa vă pare fum

Şi speranţa zace-n scrum…’’

…În gară, la Târgu Jiu,

Urc în tren şi, totuşi, scriu

Pe frunza de plop, albastra,

Tremurândă în Măiastra,

Scriu, vă blestem: ,,Ţineţi minte

Aste ultime cuvinte –

 

Nuntiţi doar cu Sfântul Duh

Şi cu Pasărea-n Văzduh

Puteţi trăi pe Pământ!

 

Întru dor – şi zbor şi cânt –

Eu, BRÂNCUŞI, al vostru sânt…

 

…Înţelegeţi ce vă las

La cel din urmă popas ?…’’

…Timp invers, Timp absolut,

Porţile-mi iau şi mă mut

În tărâmul fără lut –

Unde Coloana-Iisus

Ceru-l urcă, sus-sus-sus…,

Până-n Poarta Tatălui

Clepsidra-Împăratului,

Stâlp de diamant, lumină

Dintr-a Mariei grădină

Veşnic verde şi-n divină

Vibraţie leonină

Dintr-o zare genuină…

Lumi de flori, fluturi, albină,

Un mileniu în regină

Cu Table Beleaginte

Zori de ev nou să ne-alinte,

Tablele Frumoaselor

Frăgezimea oaselor…

Roiuri de lumi nesfârşite

Unde Domnul tocmai mi te

Naşte întru slavă

De lumini trosnind în lavă…

Brâncovene Constantine,

După tine BRÂNCUŞI vine –

Martir lamurei divine

Şi Esenţei carpatine…

Vine, vine, după tine,

Neamul nostru-n nemurire

Scară la cer din albine:

Bravi eroi, doi câte doi,

Chintesenţă de altoi…

Şoapta care cheamă vântul

Îmi reia-n eter cuvântul:

Brâncovene Constantine,

După tine BRÂNCUŞI vine –

Martir lamurei divine…

BRÂNCovene şi BRÂNCuşi,

Veri de voievozi suspuşi,

Veniţi din aceeaşi BRÂNCĂ –

Din străfunduri Timpul urcă

Strămutând labe de urşi,

Mutând munţii nesupuşi

Şi clădind Coloane-n loc

Până-n cer şi până-n smoc

De Esenţe-n rai alpin

Prin voi rămas rai creştin…

BRÂNCovene şi BRÂNCuşi,

Veniţi din aceeaşi BRÂNCĂ –

Din Severin până-n Huşi

Nicicând nu ne-am lăsat duşi

Din ţarina care urcă

Sângele martirilor

În cerul copiilor…

Masa, Poarta şi Coloana,

Biserica, Sfânta Ana

Îl cheamă pe Ioachim

Dincolo de-alean şi chin

S-o-ntrupeze pe Maria

Ca să nască veşnicia

Numită Hristos Iisus

Care totdeauna sus

Ne îndeamnă: Tot mai sus !…

Martir lamurei divine

Şi Esenţei carpatine –

După tine BRÂNCUŞI vine,

Brâncovene Constantine…

                                                            DAN LUPESCU

 

                                                      Craiova, 8-13 august 2013

Articole Conexe

Ultimele Articole