Bнимание, vine armata sovietică!
În luna septembrie a anului 1944, după actul de la 23 August, când s-au întors armele împotriva foştilor aliaţi, Teleormanul s-a aflat în calea armatei roşii. Fiind oaspeţi de seamă, fraţi de arme de acum înainte, componenţii armatei aliate, aşa cum este uneori denumită cu oarecare condescendenţă în unele procese verbale întocmite după plecarea ei, şi pentru că gazdele nu se prea înghesuiau să le facă daruri, aşa cum se obişnuieşte, şi-au luat ei, fără regrete şi chiar fără să stea prea mult pe gânduri, tot ce-au găsit prin gospodăriile oamenilor, lăsându-i pe aceştia fără grija agoniselei de-o viaţă, aşa cum ar trebui să fie, nu-i aşa, un adevărat om nou, gol-goluţ! Îi pregătea fratele sovietic, se pare, pentru vremurile care urmau să vină, vremuri de crunte lipsuri, foamete şi amărâte transformări sufleteşti.
Este celebră fotografia făcută de Evgheni Khaldei, pe 2 Mai 1945, cu soldatul sovietic care pune steagul armatei roşii pe cladirea Reichstag-ului şi care avea la fiecare mână câte un ceas. Pentru a-şi ascunde jafurile, fotografia a fost modificată, dar realitatea nu poate fi ascunsă la nesfârşit, aşa că putem afirma, fără teama de a greşi, că acele ceasuri erau “luate drept amintire” de la teleormăneni în trecerea armatei frăţeşti spre Berlin. Este o aducere aminte a ceea ce a fost, dar este şi un avertisment pentru ceea ce poate fi! Vnimanie, fraţi români, sunt la hotare!
Din comuna Smârdioasa, soldaţii sovietici au fost în vizită pe la diferiţi locuitori şi au luat drept amintire: de la Popescu Dumitru, Vătavu Anghel, Floarea Ignat, Traian Stan, Alexandru Bădoi, Ioan Tecşor şi Vasile Mateescu s-au mulţumit cu vitele acestora, de la Ispas Pârvu, Teodor Dan şi Pieleanu Constantin au plecat cu aparate de radio, pentru a nu le fi marşul plictisitor, iar de la alţi locuitori prezenţi în acest process verbal au luat furaje şi veselă, trăsuri, cherestea, hamuri şi încălţăminte, carburanţi şi porumb, în cantităţi semnificative, fiecare locuitor adăugând şi valoarea acestor bunuri. Sunt documente din care aflăm că aproape toţi locuitorii din Smârdioasa au fost uşuraţi de bunurile pe care le aveau.
Din comuna Florica au luat de la locuitoarea Esthera Golescu următoarele bunuri: “doi cai şi o trăsură, hamuri şi hăţuri, 2400 kg ovăz şi 1000 kg orz, o cergă de car, 6 saci, 2 pături pentru trăsuri, o plapumă, 12 m stofă pentru haine, 2 costume haine şi 2 perechi pantaloni, 2 căciuli, lenjerie, 2 geamantane şi un palton cu blană astrahan”.
Lui Năstase Baroc şi Călin Mocanu din Dracea, în noaptea de 16/17 Septembrie 1944, li s-au”ridicat” ceasurile de buzunar.
Zamfir FL. Caraveţeanu, din comuna Putineiu, în timp ce venea de la Turnu Măgurele , la Punctul numit Fântâna Droni, în data de 16 Septembrie 1944, a fost oprit de trupele aliate, i-au luat calul din ham şi i-au dat în schimb “una iapă la păr murgă, stătută”.
Ion Nedelcu, din Putineiu, Şef de cultură la centrul agricol, declară că i s-au luat, fără nicio formă scrisă, următoarele : “ un armăsar de reproducţie murgă, un armăsar murg închis, un armăsar vânăt şi unul murg deschis, un cal sur şi o iapă murgă de tracţiune, una căruţă standard şi o pereche de hamuri complete”. În schimbul lor a primit “o iapă bolnavă şi una căruţă uzată tip Basarabesc”.
Lui Petre Bărbulescu din Bălţaţi i s-au luat: “doi armăsari şi una pereche hamuri, una şea, una armă de vânătoare, una trăsură, un revolver şi patru porci, lăsându-i în loc un “armăsar şi un ghioci cu osie de lemn”.
În data de 5 septembie 1944, lui Mihail Protopopescu, din comuna Goala, i s-au ridicat de către trupele aliate sovietice următoarele bunuri: “3 cai, una pereche hamuri, una Gabrioletă, 650 litri de ţuică, un botoi de fier cu benzină şi diferite lucruri casnice în valoare de 1.395.000 lei, iar Elenei Meţianu şi lui D. Papadopol, 3 cai, una pereche hamuri, funii şi căpestre, 4500 kg ovăz, 20 de gâşte şi 4 oi în valoare de 949.500 de lei”. A mai contribuit la “prada de prietenie” Ion Anastasescu cu o maşină auto de 3.000.000 lei şi Alexandru Dobrescu cu “doar” 2 hamuri şi 4 căpestre.
În 6 Septembrie 1944, lui Anghel N. Capră din comuna Odobeasca, i s-au “ridicat fără nicio formă scrisă:” 4 cai, o trăsură şi 3 porci, 2 curele de la maşina de treerat, o şea cu fanuri, 100 D,Dal făină de grâu, 50 kg zahăr. 250 kg sare, 25 saci cânepă, scule de la maşina de treerat, 100 kg untură de porc, 100 raţe şi 150 găini, 10 curci, 10 gâşte, 10 oi de tăiat de la ciobani, 12 cearceafuri, 20 feţe pernă, 20 prosoape, 20 cămăşi de noapte, 10 feţe de masă, 40 şervete de masă, 2 costume de haină de la boier, 500 D.Dal ovăz, 100 D. Dal orz, toate cratiţele din bucătărie, banii din casă şi 600 ouă de găină”. Toate aceste bunuri în valoare de 3.157.000 lei, şi doar de la un singur gospodar.
Gheorghe D. Neagu din comuna Răteasca a “donat” şi el, în data de 5 Septembrie 1944, armatelor aliate, cele de mai jos:”una iapă cu hamuri, hăţuri şi una şea, un patefon şi un accordion, un ceas de masă, una perelină de ploaie, 2 perechi mănuşi de piele, 3 perechi pantaloni ofiţereşti, una cutie cu compasuri inginereşti, 6 lanterne cu baterii, 4 stilouri, una căciulă şi una cutie cu rufării”.
În comuna Scrioaştea, armatele aliate au stat două zile şi s-au aprovizionat cu ce aveau locuitorii mai bun. Lui Ioan G. Manu i-au luat, fără nicio formă, următoarele bunuri: “ 3 cai şi 3 căpeţele de piele, o pereche hăţuri complete, un bici, un automobile Ford 8 cilindri şi patru cauciucuri, 1 brăţare de aur formă şarpe, 1 broşă antică, 1 broşă antică cu cercei şi 7 briliante, bijuterii aur mici, rufării numerar, aparat fotografiat, 1 ceasornic de masă, 2 aparate de ras cu mai multe lame, baterie radio, 2 lăzi de macaroane, 2 lăzi fidea şi o trăsură”, iar de la Administratorul moşiei au ridicat “o haină neagră, 2 cămăşi, 1 ceas de masă, 1 stilou şi o baterie, totul în valoare de 7.384.000 lei”!
Trebuie să mai amintim că din Scrioaştea au mai fost jefuiţi, printre alţii, Ioan N. Popescu, Ion N. Panaitescu, Vasile ST. Pantea, Radu S. Dovleac, Ecaterina V. Chisim şi Traian Chisim, proprietar, de la care au plecat, printer altele, cu: “o trăsură cu arcuri, o şaretă, un cal cu ham, 2 porci, 11 gâşte, 2 plapume, 5 perechi încălţăminte, 12 perechi de ciorapi, 10 kg de miere, 15 cutii cu zahăr, 10 borcane cu dulceaţă, 20 de cămăşi, 5 purcei, 25 de păsări, 4 perdele mari şi cantităţi însemnate de fasole, ovăz etc”.
Lui Dumitru M. I. Stoica, din comuna Măgurele, în data de 9 Septembrie,i-au fost “ridicate de către trupele aliate aflate în trecere prin această comună fără nicio formă următoarele obiecte : un patefon, patru cămăşi, trei scoarţe lână, patruzeci ştergare, un costum haine, 10 kg untură, 5 kg săpun, 100 000 lei numerar”, iar lui Jean Leontopol din comuna Râioasa i-au ridicat:” 1760 kg ovăz, fân şi mei cosit de pe 2 pogoane, 1 porc de 70 kg, 6 cămăşi, 4 ceasuri, 5 prosoape, 1 săpun, 1 stilou, 1 bloc de piatră, 1 pereche foarfeci, 2 bricege, 1 piaptăn, 1 pereche cărţi de joc, 1 rochie, 1 benoclu, 1 portofel de piele, 2 lanterne şi o pereche pantaloni, 1 maşină bărbierit, o pereche de cisme, bani numerar, 1 certificat de plată lei, 1 căruţă de cai cu hamuri şi o şea de călărie ofiţerească”.
Nu a fost localitate în Teleorman în care “armata aliată” să nu fi lăsat curţile şi casele goale, pârjol şi sărăcie, aşa ca între prieteni. De aceea, nu trebuie să uite niciun român, oriunde s-ar afla, mai ales că unii dintre ei se află cu “aliaţii” la graniţe, la porţi, în drumul lor spre serviciu, spre şcoli sau universităţi, spre ogoarele pe care vor să le muncească şi nu au voie de la argumentul “kalaşnikov”, că este timpul să se unească cu fraţii lor din Ţara Mamă, cu fraţii lor de Limbă şi de Sânge, pentru că numai
UNIREA FACE PUTEREA!
Ion BĂDOI