Categorized | Limba română

Arma noastră e cultura, spun aromânii!

Posted on 23 May 2012

Arma noastră e cultura, spun aromânii!

afis-final-lansare-carte-copy1

Miercuri, 30 mai, ora 19.00, echipa Proiectului Avdhela, Biblioteca Culturii Aromâne, vă aşteaptă la Clubul Ţăranului Român pentru lansarea noilor apariţii editoriale ale Proiectului, tipărite la editura Predania:


Poezii” de Nuşi Tulliu, cu postfaţă de George Vrana
„ Tâlcuirea la Tatăl nostru/Exiyisiri la Tatălu a nostru de Nicolae Velimirovici, transpusă în aromână de George Vrana

coperta-nusi-tulliu-final-copy

Poezii de Nuşi Tulliu reprezintă editarea critică, într-o formă inovatoare a primei ediţii din 1926, a lucrării îngrijite de cunoscutul filolog de origine aromână Tache Papahagi. Din cele 46 de poezii ale ediţiei noastre, 38 au transpunere în româna literară (transpunere realizată de poeta Kira Iorgoveanu Manţu şi de către criticul literar Hristu Cândroveanu). Ca postfaţă, volumul cuprinde un eseu studiu despre importanţa şi valoarea în literatura aromână a  operei lui Nuşi Tulliu. Importanţa lucrării este că se constituie a fi un document al sufletului aromânesc, o cartografie a memoriei pendulărilor acestuia.

Cel de-al doilea volum, Exiyisiri la Tatălu a nostru, apărut în două ediţii: bilingv aromână-română şi una în aromână, este o adevărată comoară spirituală şi din punct de vedere stilistic, fiind  printre puţinele lucrări în aromână referitoare la spiritualitatea şi identitatea creştin-ortodoxă a aromânilor. Volumul constituie, astfel, o primă încercare de a reînoda tradiţia scrierilor liturgice şi catehice în aromână.

Va prezenta operele George Vrana.

În cadrul evenimentului, vom prezenta şi lansa oficial Campania „ O pagină pe zi pentru cultura aromână, o campanie iniţiată online în 2010 în scopul strângerii de voluntari pentru digitalizarea operelor esenţiale ale culturii aromâne, o campanie în care vă invităm să vă implicaţi!

arma-noastra-e-cultura1

N’ercuri, 30 di maiu, sâhatea 19.00 pareea a Proiectului Avdhela, Biblioteca di Culturâ Armâneascâ vâ aşteaptâ la Clublu a Huryeatlui Românu ti scutearea tu migdani a noiloru proiecti editoriali tipusiti la Editura Predania:

“Poezii”- Nuşi Tulliu cu postfaţâ Yioyi Vrana
“Exiyisiri la Tatălu a nostu” di Nicolae Velimirovici, armânipseari Yioyi Vrana (doauâ ediţii- unâ armâneaşti- română, alantâ maşi pi armâneaşti)

Va s-azburascâ: Yioyi Vrana.

Tu idyea aradhâ, va scutemu tu migdani şi va dişcl’idemu ti tuţ Campania “Unâ frândzâ tu dzuuâ ti cultura armâneascâ”.

george-vrana

Poet, critic literar, eseist şi, mai nou, prozator, G. Vrana este unul dintre cei mai apreciaţi scriitori aromâni contemporani. A urmat cursurile Facultăţii de Drept din Bucureşti, iar astăzi practică avocatura. Interpretându-şi identitatea armânească ca fiind una mozaicată, George Vrana se deosebeşte prin scrieri cu pronunţat caracter filosofic. În 1995 îi este publicat primul volum de poezii : Avigl’itorlu di Zboarâ, la Editura Fundaţiei Culturale Aromâne ” Dimândarea părintească “, Bucureşti. Are încă multe poezii încă în manuscris, unele dintre ele fiind adunate în volumul-manuscris Xinitii. George Vrana a fost caracterizat de lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu ca poet al surpării, veşnic călător, dar mai ales ca veghetor al cuvintelor, mai mult decât un simplu paznic pentru grija pe care o arată în scrierea curată a limbii sale materne.

Nuşi Tulliu născut la 1872, Avdela, Grecia este unul dintre cei mai mari poeţi şi prozatori aromâni. A fost o adevărată prezenţă de spirit în Balcani şi în România- a întreţinut o bogată activitate editorială şi culturală- scoate Revista „Pindul”, e revizor şcolar în Epir şi Tesalia, scrie la diferite reviste literare, e inspector şcolar în Macedonia, profesor la Bucureşti. Versurile lui au contribuit la configurarea unui peisaj al poeziei aromâne, între tradiţional şi modern. Este preocupat mai ales de reliefarea dimensiunilor patriarhale, a vieţii pastorale din Munţii Pind.

Sfântul Nicolae Velimirovici, Episcop al Ohridei şi Jicei, este unul dintre cei mai prolifici scriitori bisericeşti din veacul al XX-lea. Scrierile lui cuprind o categorie largă de lucrări: tâlcuiri, omilii, aghiografii, lucrări filosofice, fiind o oglindă a spiritualităţii sârbe. Născut în sătucul Lelici, din Serbia apuseană, la 5 Ianuarie 1880, a urmat cursurile Seminarului Sfântul Sava din Belgrad, absolvind în 1905. A obţinut o bursă de doctorat la Universitatea din Berna (1908), publicându-şi teza în limba germană, în 1910; doctoratul în filosofie a fost pregătit la Oxford şi susţinut la Geneva, în franceză, pe tema „Filosofia lui Berkeley,” în 1909. La sfârşitul anului 1909 a fost tuns în monahism. 

Arhiva

Activitate

Vizite: