Îmi amintesc şi îmi imaginez…Imperfecţiuni provizorii!
Este imposibil să refuzi o invitaţie atât de tentantă de a fi prezent la lansarea a două cărţi ale scriitoarei Mariana Brăescu. Despre una dintre cărţi, „Îmi amintesc şi îmi imaginez„, soţul autoarei, scriitorul Artul Silvestri, teleormăneanul ctitor de cultură românească, gânditor profund ataşat valorilor şi tradiţiilor româneşti, spirit enciclopedic şi prea devreme plecat acolo de unde vede cum „cade iarna şi nenorocul peste ţara sa”, scria cu emoţie şi iubire: „ Îmi amintesc şi îmi imaginez este, în sine, o creaţie tainică, ce parcă i s-a dat autoarei pe o cale necunoscută, unde un fel de vizionarism specific formulează nu concluzii ce ar reieşi dintr-o dzvoltare raţională, ci stări enigmatice purtătoare de sens. Îmi amintesc şi îmi imaginez impune prin necomparabil, instinct şi enigmă, arătând un fel de operă ce parcă s-a născut fără nicio explicaţie, printr-o conjugare de câteva clipe fericite, apropiate de miracol.”
„ Vă mulţumesc că sunteţi aici, le-a spus Mariana Brăescu celor prezenţi în număr mare la lansarea celor două cărţi ale sale, „Imperfecţiuni provizorii” şi „Îmi amintesc şi îmi imaginez„. Este o adevărată sărbătoare pentru mine şi marea mea dorinţă este ca ele, cărţile mele, să vorbească despre mine. Am invitat doi cunoscuţi actori, doi actori îndrăgiţi, importanţi, doamna Doina Ghiţescu şi domnul Claudiu Romila, care vor citit din cărţile mele. Am scris aceste cărţi demult, demult… Nu au fost scrieri de sertar, nu au fost proze de sertar. Am reuşit să public câteva dintre ele în revistele literare ale vremii. Volumul meu, „Imperfecţiuni provizorii”, volumul din care s-a citit, a fost terminată prin anul 1984-1985 şi a stat pe masa aproape a tuturor editurilor, a fost în câteva planuri de perspectivă, şi perspectiva s-a amânat de pe un an pe altul, dar ceea ce este adevărat este că prozele satirice mai mult speriau pentru că, aşa cum observa domnul Tudor Octavian, la rândul lui prozator satiric, ceea ce nu se putea încadra într-o anume tipologie, într-un tipar, speria mai mult decât ceea ce putea să fie clasificabil. Este adevărat că eu nu am vrut să dărâm regimul cu acele proze, dar trebuie să-ţi tragi seva de undeva şi un satiric, şi eu, în primul rând, spun că seva vine din ceea ce trăieşti şi lucrurile se aranjează în aşa fel încât povestirile devin independente şi aproape nu le mai poţi stăpâni.
Aşa se face că unele dintre ele au fost transformate în piese de teatru, de altfel, am avut un pic mai mult noroc cu teatrul, pentru că mi s-a jucat, înainte de 1989, o piesă, este adevărat, o piesă care punea mai puţine probleme şi în care domnul Claudiu Romila, aşa cum vă spuneam, şi-a jucat rolul de candidat la Facultatea de Teatru. Cea de-a doua carte, „Îmi amintesc şi îmi imaginez”, am scris-o într-o perioadă specială a vieţii mele, am scris-o în câteva luni, în anul 1987( În Nota autorului, Marian Brăescu scrie: Povestirile din această carte datează demult, dintr-o perioadă irepetabilă a vieţii mele. Sunt scrise în câteva luni de la sfârşitul anului 1987- în dragostea, uluirea şi admiraţia iubitului meu Artur căruia i le dedic pentru totdeauna. Pentru amândoi, asta erau: povestiri vrăjite.)
Îmi amintesc şi acum faptul că scriam după amiezile, seara, şi la miezul nopţii fix îl auzeam( Pe Artur Silvestru n.m I.B.) cum scria în birou, eu scriam în dormitor, apoi ne întâlneam în biroul cu fereastra deschisă şi îi citeam ceea ce am scris, şi era absolut vrăjit de scrisul meu, şi amândoi eram vrăjiţi. Mai rar se întâmplă între doi scriitori o asemenea relaţie. Această carte i-am dedicat-o lui pentru totdeauna. Vă mulţumesc!”
Actorul Claudiu Romila a citit cu umor povestirea satirică „Şofer la general” din volumul „Imperfecţiuni provizorii” iar admirabila actriţă Doina Ghiţescu a recitat „Sub vraja unui circ voiajor”, una dintre „povestirile vrăjite” din volumul „ Îmi amintesc şi îmi imaginez„, nu înainte de a spune câteva cuvinte despre scriitoarea Mariana Brăescu.
„ În viaţă vin şi tristeţi şi bucurii, dar fiecare dintre noi îşi poartă steaua norocului în sân, iar scrisul este pentru ea şi bucurie, şi alinare, şi dăruire, şi foarte multă iubire. Aşa este Mariana Brăescu”.
O lansare apreciată cu prelungi aplauze de cei prezenţi, o lansare către cititori a două cărţi care vin să completeze armonios o activitate scriitoricească de succes a Marianei Brăescu.
Ion BĂDOI