Categorized | Opinia Specialistului

“Parteneriatul public privat, zona cu cele mai slabe rezultate”

Posted on 11 May 2010

“Parteneriatul public privat, zona cu cele mai slabe rezultate”

Interviu cu Adriean Videanu

Ministrul Economiei, Comerţului şi mediului de Afaceri

“Parteneriatul public privat, zona cu cele mai slabe rezultate”

a-videanu-00

–          Dacă aţi face un bilanţ al activităţii Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în actuala guvernare, care ar fi principalele măsuri aplicate pentru dezvoltarea sectoarelor gestionate şi cele mai importante obiective îndeplinite?
Adriean Videanu: Zona gestionată cuprinde zona energiei, în principal, şi cea a industriei apărării. Din punctul de vedere al MECMA, priorităţile s-au circumscris unor obiective foarte mari, cum sunt reindustrializarea României. A trebuit să creăm condiţiile pentru reindustrializare. Tot ce a însemnat politica de sprijinire a investiţiilor în România a vizat zonele care au efect multiplicator în economie. În cazul companiei Renault – Dacia, aproape 80 la sută din ce înseamnă autovehiculul Dacia reprezintă subansamble produse în România. Orice sprijin se duce, practic, ca un sprijin indirect, către producătorii de subansamble din România. Sunt aproape 600 de întreprinderi mici şi mijlocii care gravitează în jurul acestui grup. Un alt exemplu este Eurocopter şi Premium Aerotec. Există parcul industrial aerospaţial de la Ghimbav, ce se remarcă nu neaparat prin volumul investiţiilor, ci prin faptul că promovează tehnologie de top. Există tehnologia din zona aviaţiei – Airbus şi grupul EADS, Premium Aerotec – care pe lângă producţia de elicoptere dezvoltă şi producţia de componente pentru Airbus A320 şi A340. Dezvoltarea parcului industrial aerospaţial va atrage producătorii de subansamble şi componente, care vor gravita în jurul acestui proiect.
Un alt exemplu este ansamblul Oltchim-Rafo. Au fost controverse: de ce statul român se implică? Pentru că economia românească are nevoie să îşi dezvolte producţia internă de produse aromatice şi de produse complementare pentru întreaga economie. Oltchim şi Rafo, complementar vorbind, pot reprezenta un ansamblu economic foarte important. De aceea implicarea statului, fie că vorbim de garanţii de stat, fie că vorbim de ajutor de stat, trebuie să se realizeze în zonele cu efect multiplicator în economie, pentru că resursele noastre sunt limitate şi ele trebuie dezvoltate cât mai judicios cu putinţă. O altă zonă foarte importantă este asigurarea securităţii energetice a României.
Dacă nu aş fi început restructurarea în sectorul producţiei de energie, la orizontul anului 2012, din cauza lipsei de preocupare a rezolvării problemelor de mediu, România risca să îşi închidă toate capacităţile de producţie de cărbune. Ar fi dus la lipsa de valorificare a resurselor de bază şi ar fi pus în pericol securitatea energetică. România poate juca un rol important în această zonă a Europei.

– Ministerul Economiei şi-a propus restructurarea sectorului de producţie în domeniul energetic, prin înfiinţarea a două noi companii naţionale. La ce soluţii veţi apela, în contextul în care Consiliul Concurenţei şi-a manifestat îngrijorarea cu privire la încălcarea regulilor de concurenţă, în cazul implementării acestui proiect?

a-videanu-1
Adriean Videanu:
Un obiectiv important este înfiinţarea celor două companii naţionale din energie. Este corect ca o instituţie precum Consiliul Concurenţei să îşi pună întrebări în aceasta situaţie, pentru că veghează la libera concurenţă în piaţă. Vom răspunde tuturor întrebărilor Consiliului Concurenţei. Înfiinţarea celor două companii creează premisele restructurării sectorului de energie, în funcţie de ordine de merit. Compania nu o să păstreze activele acelor capacităţi de producţie ineficiente. Obiectivul cel mai important este valorificarea resurselor energetice de bază – cărbune, apă, gaze, ţiţei – în scopul asigurării securităţii energetice. De asemenea, industria de apărare este un domeniu important. Încercăm să găsim soluţii. Îmi doresc să utilizăm obligaţiile de offset din achiziţiile strategice pe care România le-a îndeplinit, sau urmează să le realizeze, în ideea de a investi în producţia de apărare. Suntem în procesul de a gestiona această strategie. Sunt create premisele pentru ca această industrie să aibă un viitor în România. Este un domeniu mai uşor tangibil datorită caracterului de confidenţialitate.

– Ne-aţi vorbit despre realizările MECMA. Care au fost obiectivele propuse şi neîndeplinite ale ministerului?
Adriean Videanu: Mi-aş fi dorit să demarăm mult mai repede parteneriatele publice private în zona producţiei de energie, ca element de creştere a competiţiei. Trenează încă discuţiile pe Galaţi, Borzeşti, Brăila pentru realizarea joint-venture-lor pe care le avem în dezvoltare, dar şi proiectele noi iniţiate – centrala cu acumulare şi pompaj de la Tarniţa, toate hidrocentralele care trebuie să facă obiectul parteneriatului public privat sau concesiunilor publice. Din acest punct de vedere, al realizării parteneriatelor publice private este o zonă de neîmplinire, dar pe care sper să o compensăm în acest an.

– Ce argumente aţi adus în discuţiile cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional pentru a-i convinge de oportunitatea măsurilor de eliminarea datoriilor companiilor aflate în subordinea MECMA? Ce abordare aţi avut?

a-videanu-2
Adriean Videanu:
Abordarea sinceră şi realistă a situaţiei. Cea mai bună minciună este adevărul. Am prezentat reprezentanţilor FMI un anumit program de monitorizare a societăţilor cu pierderi. Obiectiv important este reducerea arieratelor de la companiile din subordinea MECMA. Este imposibil să poţi gândi un proces de restructurare dacă nu găseşti o soluţie de rezolvare a datoriilor istorice. Am convenit cu FMI să găsim soluţia legală în Termoelectrica şi să scoatem entităţile care au potenţial privat şi să găsim parteneriate public-private pentru Borzeşti şi Brăila. Nimeni nu este închis într-o anumită poziţie. Toată lumea este deschisă să găsim soluţii.

– Reprezentanţii FMI au fost de acord cu ştergerea datoriilor Companiei Naţionale a Huilei?


Adriean Videanu:
Acelaşi lucru am discutat şi despre CNH. Ştergerea datoriilor istorice nu rezolvă problema. Ştergerea legală dintr-un cuantum de un miliard de euro s-ar ridica la 400 – 500 de milioane de euro. Ce facem cu restul? Nu avem o soluţie. Soluţia legală este intrarea în insolvenţă şi valorificarea activelor care fac obiectul gajului, dar astfel încât CNH să creeze premizele intrării în Hidroenergetica.

– Ce şanse are proiectul Roşia Montana să fie implementat în România având în vedere protestele vehemente din partea ONG-urilor şi a unor partide politice? Care este părerea dumneavoastră referitoare la acest proiect în contextul discuţiilor de la nivel european referitoare la tehnologiile utilizate? Când ar putea demara proiectul?

a-videanu-3
Adriean Videanu
: Am făcut invitaţia publică pentru cei care au preocupare în această zonă pentru a găsi soluţiile în această problemă. Eu sunt unul dintre cei mai interesaţi oameni de a găsi soluţiile legale pentru respectarea exigenţelor de mediu, a exigenţelor de punere în valoare a patrimoniului naţional. Acest lucru se poate face prin dialog. Referitor la tehnologiile de exploatare, ar fi foarte important ca toţi cei care contestă acest lucru să se documenteze mai bine. Inclusiv aici sunt dispus să găsim cele mai bune soluţii. Se pot rezolva numai în urma dialogului. Este greu să dai un termen. Din punct de vedere strict economic, este vorba de toate resursele minerale de care România dispune şi care ar trebui valorificate în interesul naţional, cu condiţia respectării tuturor exigenţelor de mediu şi celor de conservare a patrimoniului, pentru că nu trebuie să repetăm erorile istorice făcute în exploatarea resurselor minerale. Dacă vorbim de tehnologia care se va utiliza pentru exploatarea proiectului Roşia Montană, diferenţele sunt uriaşe faţă de memoria colectivă pe care o avem. Ar trebui să ne documentăm cu toţii un pic mai bine, să găsim acele soluţii care rezolvă toate problemele ridicate.

– Când va fi înfiinţat fondul de investiţii pe care aţi declarat că intenţionaţi să îl creaţi din participaţiile la companiile naţionale şi la ce valoare s-ar putea ridica totalul activelor acestuia?


Adriean Videanu:
Principala preocupare este aceea de a valorifica parte din participaţiile minoritare pe care le avem. Mi-aş dori un fond de investiţii care să antreneze investiţiile private în sectorul energetic. Facem un fond care alimentat cu participaţii minoritare de la Romgaz, Transelectrica, Electrica, să emită obligaţiuni. Va primi un anumit rating, unul foarte bun. Va putea emite obligaţiuni cu un coeficient de multiplicare important. Ar putea fi driverul în atragerea investiţiilor private în obiectivele majore – realizarea celei de-a doua hidrocentrale de pe Dunăre. Se poate extinde în domeniul mediului, infrastructurii. Proiectul este în evaluare de către consultanţii de la nivelul MECMA şi când vom avea un punct de vedere final, nimic nu ne va reţine să demarăm acest proces.
SEMNARE - ACORD DE IMPRUMUT - MINISTERUL ECONOMIEI
– Deşi proiectul realizării unei noi centrale nucleare în România se discută de multă vreme, nu s-a stabilit nimic concret în acest sens. Care va fi locaţia noii centrale nucleare? Când preconizaţi că va începe construcţia acesteia şi ce companii şi-au manifestat interesul pentru proiect, până în prezent?
Adriean Videanu : Va fi cunoscut la momentul oportun. Va fi în Transilvania. România îşi doreşte să utilizeze tehnologie de top. Nu mă pot pronunţa asupra unei tehnologii anume, fie că vorbim de tehnologia franceză sau oricare alta. Legat de studiul de locaţie, sper ca până la finalul anului să stabilim locaţia. Dar depinde de tehnologia aleasă. Avem nevoie de expertiză, de studii. Sunt destul de mulţi investitori interesaţi – francezi, utilizând tehnologia Reva, dar şi canadieni, din Coreea de Sud, China, Rusia.

– Când estimaţi că ar putea fi vândute pachetele minoritare deţinute de MECMA în sectorul energetic şi ce sumă ar putea fi atrasă în urma privatizărilor?


Adriean Videanu
: Cea mai mare parte din ele vor fi vândute anul acesta. Voi da un interval pentru a nu crea perturbări în piaţă. Între 1,2 şi două miliarde de euro s-ar putea aduna prin vânzarea acestor participaţii.

– Ce active va prelua MECMA în urma desfiinţării Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului?

a-videanu-5
Adriean Videanu:
A fost o idee. Nu cred că este o idee bună ca AVAS-ul să se desfiinţeze dat fiind şi responsabilităţile de post-privatizare pe care le are. Sunt contracte de privatizare în derulare. MECMA nu ar avea capacitatea să facă acest lucru. Cred că AVAS trebuie să rămână aşa cum este. Aşa că nu preluăm nimic.

– Ce investitori privaţi şi-au manifestat interesul pentru proiectele planificate la nivel european şi internaţional în domeniul gazelor naturale în care România este implicată?
Adriean Videanu: Cele mai multe proiecte pe culoarul sudic trec prin România. Aceasta face din România un jucător important. Fie că vorbim de Nabucco, de White Stream, sunt variante pentru South Stream – de aceea am pus la dispoziţia Rusiei toate datele relevante pentru finalizarea studiilor. AGRI este unul dintre cele mai fezabile şi cele mai rapide proiecte din zonă. Nu este concurent cu proiectele Nabucco şi South Stream. Este mai mic, dar creează o punte pentru UE în ceea ce înseamnă utilizarea energiei din zona Caspică. Utilizând cele două terminale de gaze lichefiate din Georgia şi România şi utilizând gazul azer, proiectul va deveni realitate în trei ani. Din calendar pot spune că în 11 – 12 mai, mă voi revedea cu cei doi miniştri la Batumi pentru a cădea de acord asupra statutului companiei de proiect. Va avea sediul la Bucureşti. Vom demara procedurile pentru integrarea studiilor de fezabilitate într-unul singur, pentru proiectul AGRI. Sunt studii făcute de partea română pentru terminalul din Constanţa, de partea georgiană pentru cel din Georgia, de partea azeră pentru conducta de transport. Ne trebuie un proiect integrat care să constituie suportul pentru dezvoltarea proiectului. Se pot implica companiile naţionale, dar şi sectorul privat. Vom hotărî împreună odată ce studiul de fezabilitate va fi realizat.

– Procesul de restructurare de la nivelul MECMA a fost finalizat sau veţi continua să reduceţi din personal?
Adriean Videanu: Procesul de restructurare trebuie să fie unul care să ducă la eficienţa instituţiei. MECMA mai are loc de restructurare. Sectorul bugetar consumă mai mult decât ar trebui să consume un sector public într-o ţară normală. Restructurarea trebuie să se facă pe criterii de performanţă. În cadrul ministerului dau şansa fiecăruia să se valideze în zona lui de expertiză. Am constatat cu oarecare reţinere ca nu s-a investit în resursa umană în acest minister. Am început traning-uri, evaluări. Există un potenţial la nivelul MECMA ce trebuie valorificat. Există şi sentimentul de auto-suficienţă cu care se confruntă mulţi, care trebuie conştientizat, iar persoana trebuie să intre într-un proces de instruire. Am preluat prin comasare cele două ministere cu 896 de persoane. Acum suntem structuraţi cu 750 de persoane. Nu este un proces finalizat, este loc, în continuare, de restructurare.

– În contexul economic actual, ce impact credeţi că va avea majorarea cotei unice de impozitare a veniturilor?


Adriean Videanu:
Eu am fost cel care a coordonat echipa care a introdus cota unică. Din punct de vedere economic, voi avea argumente întotdeauna pentru menţinerea cotei unice. În situaţia actuală, majorarea taxelor în România, mă refer la cele principale, ar duce la amânarea relansării economice a ţării. Este punctul meu de vedere, personal. Ar trebui să extindem baza de impozitare. Să începem să eliminăm excepţiile de la ceea ce înseamnă impozitarea veniturilor. Cu toţii trebuie să plătim impozite şi taxe, statul trebuie să se optimizeze astfel încât să nu devină o povară, dar fiecare cetăţean trebuie să plătească taxe şi impozite. Ele trebuie să fie morale şi rezonabile. Fiecare plătitor trebuie să se conformeze în mod voluntar. Pentru România de astăzi, cota unică este ceea care stimulează munca. În 2007, a creat un gol de venituri în primele luni, dar a recuperat, a adus în plus 17,3 la sută în 2005, iar în 2007, din cota unica s-a colectat 107 la sută. S-a recuperat şi din arieratele din anii trecuţi. Acest lucru confirmă respectarea voluntară a regulilor de către plătitor, atunci când o taxă este morală şi corectă. AGERPRES

Arhiva

Activitate

Vizite: