Categorized | Prima Pagină, Dialoguri

“ Avem nevoie de o guvernare care să aibă o Doctrină naţională”

Posted on 27 April 2012

Dialoguri fundamentale

cu

Prof. univ. dr. Radu Baltasiu

Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucureşti

Director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice

(CESPE) al Academiei Române

( I )

Avem nevoie de o guvernare care să aibă o Doctrină naţională”

prof-univ-radu-baltasiu

Ion BĂDOI – Domnule prof. Radu Baltasiu, solicitaţi cititorilor dvs. să vă trateze lucrările ” fără delicateţe”, ceea ce este nu numai un semn de curaj, ci, cred eu, un respect deosebit pe care-l arătaţi celor care se apleacă asupra publicaţiilor, gândurilor şi ideilor Domniei Voastre. Am observat că nici dvs. nu trataţi temele abordate cu timiditate, ceea ce mă îndeamnă să vă propun acest dialog direct, fără menajamente, cu speranţa că vom dinamita anumite inerţii, că vor fi încurajate energiile care trebuie puse în slujba binelui naţional, că se vor trezi din această încremenire ce pare imuabilă  elitele româneşti. De aceea vă întreb, stimate domnule professor, mai are România elite?

Prof. Radu Baltasiu – Da, mai are…mai are…

Ion BĂDOI Nu este niciun secret că elitele Româiei interbelice au reuşit să asigure acel mediu propice făuririi statului unitar român. Dvs. definiţi elitele ca fiind corpul social (nu neapărat omogen) prin care se defineşte realitatea socială în societate. Ele reprezintă acea categorie aflată în poziţia de a influenţa semnificativ acţiunea socială a celorlalţi membri ai societăţii.” Şi-au schimbat elitele scopul existenţei lor, acela de a înălţa naţiunea, sau cum spunea Manoilescu, deafirmarea conştiinţei ei, sporirea puterii şi independenţei ei, întregirea ei într-un singur tot şi dezvoltarea tuturor virtualităţilor cuprinse în uriaşa personalitate colectivă pe care ea o formeazăîn sporirea propriei înavuţiri şi dizolvarea statului roman? Unde ne sunt elitele, care ne sunt elitele, domnule Radu Baltasiu?

radu-baltasiu-si-ion-badoi-14

Prof. Radu Baltasiu – Discuţia despre elite este una veche în societatea românească, în sensul că după 1990 am intrat într-un proces care pare că nu se mai opreşte, de pseudomorfoză, adică de construcţie a unor false suprastructuri în beneficiul unor, cum le numea Eminescu, pături superpuse care, din nefericire, produc mai mult costuri decât beneficii, iar chestiunea asta se vede statistic în sensul  că mişcările de resursă economică din interiorul României s-au făcut mai mult ca procese distributive decât ca procese productive, şi asta spune totul.

Ion BĂDOI –  Mihai Lermontov afirma că “Patria este acolo unde suntem iubiţi“. Întrebarea următoare vine firesc, dar şi dramatic. Ce caută ei acolo unde nu sunt iubiţi? Sau iubirea lui Lermontov este un sentiment ireversibil şi de atâta “iubire” muscală ne sufocăm de câteva sute de ani?

Prof. Radu Baltasiu – Nu ştiu dacă Rusia este principala noastră problemă. Este una dintre probleme, dar Rusia are grave probleme la ea acasă. Problemele externe sunt mai mult sau mai puţin importante în spaţiul nostru fiindcă  spaţiul nostru interior este foarte slab şi, în consecinţă, se amplifică interesele de genul celor pe care dvs. le-aţi citat.

Ion BĂDOI –   Ce-i lipseşte poporului român să-şi recapete vechile maluri ale existenţei sale, să se unească în cadrul aceleeaşi limbi, să se închine sub acelaşi steag tricolor, să se privească în ochii prea multă vreme înlăcrimaţi şi să-şi spună unul altuia – frate?

Prof. Radu Baltasiu – O elită naţională!

Ion BĂDOI –  Atunci ne întoarcem la ceea ce vă întrebam la începutul dialogului nostru. Mai avem elite? Unde ne sunt acele elite?

radu-baltasiu-25

Prof. Radu Baltasiu – Avem, numai că elitele dominante nu răspund întrebării pe care aţi pus-o şi răspund altor tipuri de priorităţi. Au comportament redistributiv, nu comportament de adăugire naţională şi intră, mai degrabă, în categoria pseudomorfozelor, dar există elite naţionale, numai că acestea nu sunt lăsate, sau nu au suficientă forţă de a se aglutina, de a forma o reţea, un sistem, şi aşa mai departe…

Ion BĂDOI –   Credeţi că iubirea între fraţi este suficientă pentru a se realiza Unirea?

Prof. Radu Baltasiu – Trebuie şi acţionat, trebuie voinţă, trebuie fapte, trebuie manifestări…

Ion BĂDOI –   Şi atunci, nu ne trebuie acei oameni care să îmbrace Cămaşa Unirii şi s-o poarte mereu arătând-o românilor?

Prof. Radu Baltasiu – Unirea este, în primul rând, dacă vă referiţi la unirea cu Basarabia sau la unirea între noi…

radu-baltasiu-si-ion-badoi-21

Ion BĂDOI –  Şi la unirea între noi, dar şi la revenirea vechilor pământuri româneşti în albia normală, în albia românească…

Prof. Radu Baltasiu – Iniţiativa simbolică în interiorul unei societăţi o au elitele. Ele dirijează, ele dau scopul într-o societate măcar prin faptul că încurajează anumite industrii sau anumite puncte de vedere să existe şi în felul acesta se coagulează anumite energii pentru că o industrie nu înseamnă doar energie lucrativă, înseamnă şi energie emoţională, energie simbolică, trebuie să gândeşti, să ai imaginaţie, să ai încredere în tine. Toate chestiunile acestea, repet, presupun o elită naţională care să încurajeze aceste energii.

Ion BĂDOI –  Afirmaţi într-o intervenţie cu ocazia constituirii Platformei Civice ACŢIUNEA 2012 că România a pierdut bătălia cu Manualul de Istorie la ea acasă, care a pierdut orice dimensiune naţională“. Vă rog să aprofundaţi această idee…

Prof. Radu Baltasiu – Chiar acum am ieşit de la un curs. Studenţii noştri nu doar că nu ştiu lucruri elementare, dar şi-au pierdut reflexele mentale cognitive elementare. Iar aceste reflexe sunt stocate în manualele identitare, nu numai în manualele de cunoştinţe şi de gimnastică mentală, cum sunt cele de fizică, chimie, matematică, pentră că gimnastica mentală se suprapune peste un sentiment al demnităţii tale ca om care este, în acelaşi timp, un sentiment al demnităţii naţionale. Dacă acest sentiment al demnităţii naţionale nu există, gimnastica mentală a celorlalte materii nu va avea eficientă, e ca şi cum te-ai arunca în cap sperând că pici într-o piscină. De aceea manualul acesta de istorie este cea mai gravă bătălie pe care am pierdut-o în afară de cea a dezindustrializării forţate, a prăbuşirii agriculturii şi a lumii ţărăneşti etc.

Ion BĂDOI –  Da, dar acei studenţi despre care vorbiţi dvs., şi cu uimire îi descoperiţi acum că nu au această gimnastică …

Prof. Radu Baltasiu – Cu părere de rău constat…

Ion BĂDOI –  Desigur, dar cineva trebuia să se îngrijească…

Prof. Radu Baltasiu – S-au îngrijit, dar în sens negativ!

radu-baltasiu-si-ion-badoi

Ion BĂDOI –  Am propus, în diferite ocazii, la diferite niveluri, constituirea unui grup de 100 de istorici – cercetători, cunoscători a cel puţin 5-6 limbi străine ( engleză, franceză, germană, latină, greacă, ebraică, maghiară etc.)  şi specializaţi pe diferite epoci istorice, pentru a fi trimişi în marile biblioteci ale Europei şi a cerceta rădăcinile Neamului Românesc. Sunt convins că există dovezi concludente, care aşteaptă să fie redescoperite, că noi, românii, am fost parte importantă a civilizaţiei europene. Cred că în aceeaşi direcţie gândeaţi şi Dvs. când vorbeaţi de „ minţi tinere, pregătite şi apte să apere şi să recucerească curricula şcolară“…

Prof. Radu Baltasiu – Da, într-adevăr, aşa este, aşa trebuie făcut…Trebuie pusă ordine în Ministerul Educaţiei, trebuie ca învăţământul să devină prioritate naţională, dar pentru asta trebuie să avem o guvernare care să aibă Doctrină Naţională. Trebuie reinventat cumva, nu ştiu dacă neapărat în forma lui originară, haretismul, dar o abordare strategică de amploare haretistă care să redea demnitatea profesorului, să-l repună în centrul societăţii, pentru că, dacă nu ai profesori, nu ai nici actualitate, nici viitor, pentru că actualitatea este definită în şcoală şi în familie. După aceea, trebuie reluată o politică de culturalizare la nivelul societăţii, de culturalizare serioasă şi, nu în ultimul rând, de reconstituirea unor relaţii cu mediul industrial, pentru că la noi este o ruptură foarte serioasă între mediul academic şi mediul de afaceri industrial, nu în sensul că Academia este în urma mediului de afaceri , am impresia că mediul de afaceri industrial este în urma mediului academic. Aşa cum clasa politică nu are idealuri, impresia mea este că nici intreprinzătorii de afaceri nu au idealuri. Sunt frământaţi doar de cum trebuie să “fenteze” legea, cum să inventeze legi tocmai şi doar pentru a fi fentate, sau, cei mai mulţi dintre ei, cum să supravieţuiască de pe o zi pe alta.

Ion BĂDOI – Domnule profesor, vorbiţi despre Unire şi despre proiectul românesc, dar şi de ocuparea acestui „spaţiu” de către alte interese, mai bine plasate şi mai energic plantate, unele chiar de câteva sute de ani, dar cred că „proiectul” românesc aproape că nici nu există. Se vorbeşte doar cu timiditate şi cu jumătate de voinţă, s-a vorbit oficial doar de ideea de rudenie şi de „ a ne ţine de neamuri“. Iată că mult mai hotărâţi sunt cei care au constituit Platforma Civică Acţiunea 2012 al cărui, dacă nu mă înşel, component important sunteţi. Vă ascult cu atenţie…

Prof. Radu Baltasiu – Nu sunt membru al Acţiunii Civice, sunt doar simpatizant al lor, ca de fapt al tuturor mişcărilor tinereşti care au finalitate naţională. Unirea, aşa cum am mai spus, este o problemă care începe în spaţiul civic din România şi începe odată cu mass-media, cu recucerirea spaţiului demnităţii naţionale din mass-media şi în manualul de istorie. Sunt pline aceste zone de omisiuni şi de falsităţi. Deasemenea, spaţiul din Republica Moldova stă sub o gravă ameninţare în ceea ce priveşte educaţia naţională şi toate acestea trebuie să devină politică de stat. Este foarte bine că există activităţi civice tinereşti precum  această Platformă Civică Acţiunea 2012, dar, până când statul nu va lua iniţiativa în această zonă, aceste activităţi rămân cu puteri importante, însă limitate.

Ion BĂDOI – Naţionalismul, care se prezintă în cea mai mare parte din şcoalele de stat, naţionalismul formal, este cel mai rău serviciu pe care-l putem face ţării. Nu este suficient să ştii câteva date de lupte, câteva nume şi fapte din trecut, să ai o anume bluză sau să poţi face câteva mişcări gimnastice, ca să fii bun cetăţean al ţării tale şi un mare naţionalist. Naţionalismul este un lucru de ştiinţă adâncă, de simţire adevărată şi care nu poate veni decât din pătrunderea lucrurilor în toată complexitatea lor.” (Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice, p.284). Mai poate fi Naţionalismul o abordare curentă pentru clasa noastră politică actuală, pentru elitele româneşti, mai ales în condiţiile în care Europa strâmbă din nas la asemenea vibraţii?

radu-baltasiu-20

Prof. Radu Baltasiu – Europa este foarte naţionalistă! Ea strâmbă din nas la noi care invităm  la “strâmbatul din nas”, cum îi spuneţi. Noi permitem chestiunea asta, dar Sarkozy nu este naţionalist când expulzează pe unii şi pe alţii? David Cameron nu este naţionalist, sau danezii care restrâng legislaţia muncii pentru români şi polonezi? Turcii nu sunt naţionalişti?  Ba chiar sunt naţionalişti până la sânge, au avut confruntări cu kurzii, cu israelienii. Nu văd care este problema…Iată, americanii construiesc ziduri în sudul Californiei. Ei nu sunt naţionalişti? Desigur, naţionalismul poate să însemne şi bine, poate să însemne şi rău, tot aşa cum cuţitul de bucătărie presupune şi bine şi rău!  Europa strâmbă din nas numai în faţa acelora care le permit, care cheamă, care solicită aceste strâmbături.

Ion BĂDOI – Ce şanse credeţi că are apariţia unui partid naţionalist în România? Mă refer, desigur, la un partid modern, fără asperităţi de extremă dreaptă sau stângă, un partid care să se pună la dispoziţia neamului său, dar, în acelaşi timp, să-i canalizeze energiile spre o misiune istorică, civilizatoare, culturală şi respectabilă în concertul armonios al celeorlalte naţiuni, mai ales că, spun destule voci, românii încep să devină “o populaţie” şi este nevoie de o construcţie politică nouă, ca o reacţie la o situaţie excepţională ( se vorbeşte de o anumită “colonizare” în spiritul numit globalizare), având ca scop conservarea noastră ca naţiune. Este posibilă, este necesară o asemenea construcţie politică?

Prof. Radu Baltasiu – Trebuie să fie naţional, să aibă o gândire naţională. Acesta este cel mai important lucru. În măsura în care publicul s-a săturat de limba de lemn a integrării, a aşa zisei integrări euroatlantice, sunt şanse ca, de voie sau de nevoie, mai de formă sau mai de neformă, clasa politică să-şi schimbe discursul şi să ia şi măsuri în interes naţional, nu spun naţionalist că deja este prea mult.  Să arate că îşi iubesc ţara!

( Va urma )

A consemnat

Ion BĂDOI

Arhiva

Activitate

Vizite: